Cum poate BLOCA parlamentul britanic Brexitul

„Mulți membri ai Parlamentului cred că părăsirea Uniunii Europene ar fi o catastrofă pentru Marea Britanie și vor fi tentatați să blocheze rezultatului referendumului”, notează editorialistul Matthew Parris, în cotidianul britanic The Times.

Doar „circa 160 dintre cei 650 de parlamentari aleși în 2015 vor ieșirea Marii Britanii din UE. Majoritatea membrilor Camerei Comunelor cred că ieșirea din UE ar fi o eroare. Mulți cred că ar fi o eroare foarte gravă, iar cei care cred că ar fi o catastrofă nu sunt puțini. În acest context, experimentul nostru privind democrația directă tinde să se lovească de tradiția democrației reprezentative ca un asteroid gigant de Lună”, subliniază editorialistul The Times.

Teoretic, membrii Parlamentului britanic ar putea bloca ieșirea Marii Britanii din UE, dat fiind că aplicarea rezultatului referendumului nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totuși, este puțin probabil ca membrii Parlamentului să nu țină cont de votul cetățenilor, pentru că ar risca pierderea următoarelor alegeri legislative. Însă, pentru evitarea problemelor de legitimitate electorală, Marea Britanie ar putea organiza în 2017 alegeri parlamentare anticipate. Referendumul din 23 iunie nu are caracter obligatoriu din punct de vedere decizional, iar Parlamentul va trebui să adopte o serie de modificări legislative care ar permite ieșirea țării din UE. Acordul de ieșire a Marii Britanii din UE va trebui ratificat de Parlament. Un vot împotrivă în Camera Lorzilor ori în Camera Comunelor ar bloca ieșirea din comunitatea europeană.

CONTROVERSĂ Președintele Senatului intervine în disputa între PNL și sistemul de justiție: Hotărârea pronunțată este una provizorie

16:35

RĂZBOI Kremlinul publică imagini cu Vladimir Putin la un punct de comandă militar. Președintele rus vrea să arate că ține războiul sub control

16:24

Există indicii că nici măcar liderii politici eurosceptici de la Londra nu vor neapărat ieșirea din Uniunea Europeană, ci mai degrabă reconfigurarea relației Marii Britanii cu Blocul comunitar. „După anunțarea rezultatului referendumului, o declarație esențială lipsește: notificarea oficială adresată Uniunii Europene că Marea Britanie vrea să iasă din organizație, un pas automat care ar deschide calea negocierilor”, comentează publicația online The Intercept.

Boris Johnson, unul dintre liderii grupului care a pledat pentru abandonarea Blocului comunitar, a temperat vineri tonul, spunând că Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE. „Este esențial să subliniem că nu este nevoie să ne grăbim” să părăsim UE, a spus, aparent surprinzător, Boris Johnson.

Dat fiind că mandatul popular a fost sintetizat într-o sintagmă simplă – «ieșirea din UE» – , ar părea bizar că Boris Johnson, care ar putea deveni prim-ministru, nu a făcut nicio referire la cel mai rapid mod de a iniția procedura ieșirii din UE prin activarea imediată a Articolului 50. Aparent paradoxal, Boris Johnson a spus altceva: „Nu este necesar să activăm Articolul 50”.

„Motivul ar putea fi că Boris Johnson are în minte cu totul altceva: ajungerea prin negocieri la un compromis care să permită Marii Britanii să mențină pentru cetățeni și companii majoritatea avantajelor apartenenței la UE dar care să satisfacă dorința populară în sensul reducerii responsabilităților și costurilor apartenenței la comunitatea europeană”, explică The Intercept.

În acest context, este necesar să ne amintim că Boris Johnson a sugerat în februarie, când a început să coordoneze campania pentru ieșirea din UE, că un vot în favoarea Brexit poate fi un instrument pentru a negocia nu neapărat părăsirea definitivă a Blocului comunitar, ci obținerea unei noi relații, extrem de speciale, a Marii Britanii cu Uniunea Europeană. „Există o singură modalitate de a obține schimbările de care avem nevoie, printr-un vot în favoarea ieșirii din UE, deoarece întreaga istorie a Uniunii Europene arată că liderii UE ascultă cu adevărat ce vrea populația doar când li se spune «nu». A venit vremea să încercăm să obținem o nouă relație, prin care să reușim să evităm aproape toate elementele supranaționale”, afirma Boris Johnson în februarie.

În al doilea rând, notează The Intercept, este extrem de important să se țină cont de faptul că „britanicii au votat într-un referendum cu caracter consultativ, nu obligatoriu”, astfel că Parlamentul și Guvernul nu trebuie neapărat să aplice rezultatul.

Marea Britanie nu va putea rezista fără o relație profundă, la nivel politic, economic și în materie de securitate, cu Uniunea Europeană. În plus, Statele Unite au avertizat Marea Britanie că va sta „la rând” pentru un acord comercial bilateral, pe primul loc fiind Uniunea Europeană. „În mod evident, președintele Barack Obama menține ce a spus înaintea referendumului din Marea Britanie, nu există nicio schimbare de poziție”, a comunicat vineri purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Eric Schultz. Înaintea referendumului, Barack Obama avertiza că eventuala ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta grav relațiile comerciale cu Statele Unite. „Este corect să spunem că la un moment dat ar putea exista un acord comercial SUA-Marea Britanie, dar acest lucru nu se va întâmpla curând pentru că noi ne concentrăm pe finalizarea Acordului cu Uniunea Europeană. Marea Britanie riscă să ajungă la capătul rândului, nu pentru că nu am avea o relație specială, ci din cauza impactului major al unui acord comercial de acest tip; este mai eficient să avem un acord pentru acces pe o piață mare, în care sunt multe țări, decât să semnăm acorduri bilaterale mici”, afirma Obama în aprilie, referindu-se la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

Marea Britanie a devenit membră a comunității europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice și politice de pe urma apartenenței la UE. În plus, Marea Britanie a avut permanent un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro și a Spațiului de circulație fără frontiere Schengen. De aproape zece ani, Marea Britanie a optat să facă excepție și de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanțele britanice nu au ca referință cadrul juridic european. De asemenea, Londra are un statut special și în privința contribuțiilor la bugetul comunitar. În contextul crizei economice și financiare din zona euro și pe fondul imigrației, Marea Britanie a început, de câțiva ani, să formuleze solicitări pentru avantaje suplimentare în relația cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron a obținut, în februarie, un nou „statut special” al țării în Uniunea Europeană.

După referendumul pro-Brexit, liderii de la Bruxelles au început să someze Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană „cât mai curând posibil”.