De la București, Mogherini transmite un mesaj tranșant: UE, un „cor” de voci care nu se pot împărți între Est și Sud

De la București, Mogherini transmite un mesaj tranșant: UE, un „cor de voci care nu se pot împărți între Est și Sud
Publicat: 07/10/2016, 21:29

Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a vorbit la București despre modul în care Europa a trăit în ultimii ani sărind din criză în criză și încercând să găsească răspunsuri pentru fiecare. Ea a comparat UE cu un cor de voci care cântă aceeași melodie, spunând că numai așa Europa poate conta în lume ca actor global și furnizor de securitate. Mogherini, care a lansat în iunie Strategia Globală a UE de Politică Externă și Securitate, caută acum să treacă la implementarea acestui plan, care „nu poate rămâne pe hârtie”. Va fi greu, iar una dintre primele provocări a și apărut: așa numita „armată europeană”, care deocamdată se traduce în eforturi comune la nivel UE în domeniul apărării și industriei de apărare, a fost privită de unii ca o contrapondere pentru NATO. Mogherini a explicat însă că așa ceva nu vine decât în completarea NATO, iar Alianța nu poate decât să fie întărită prin aceste demersuri ale UE, lucru cu car de altfel s-a declarat de acord și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Nu vorbim de o armată europeană, vorbim de pași concreți pentru securitate, pentru economie și pentru întărirea NATO. Întărirea apărării europene este și întărirea securității în lume. Nu va fi nici în contradicție, nici în competiție cu NATO, dimpotrivă. Țările UE cheltuiesc pe apărare 50% din cât cheltuiesc SUA, însă ceea produc reprezintă 15% din ceea ce obțin SUA. Trebuie să umplem acest gol și niciun stat nu poate de unul singur să realizeze ce fac SUA, dar avem mărimea și puterea economică să investim. Iar acest lucru va avea efecte bune asupra bugetelor noastre naționale, asupra locurilor de muncă și a creșterii economice. Investițiile în industria de apărare vor duce la dezvoltarea cercetării, tehnologiei și locurilor de de muncă”, a explicat Federica Mogherini, într-o conferință de presă la București.

„Dezvoltările în materie de politică externă și de securitate și apărare sunt lucruri care merg în deplină complementaritate cu NATO”, a spus și ministrul de Externe Lazăr Comănescu.

Mogherini a explicat că NATO și proiectul unei apărări comune la nivel UE nu intră în contradicție, iar acest lucru a fost subliniat din prima clipă chiar de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„În aceeași zi în care am prezentat Strategia Globală pentru Politică Externă la Consiliul European, la sfârșitul lunii iunie, primul căruia i-am dat personal o copie a fost prietenul meu Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO). La 10 minute după ce am prezentat-o Consiliului. Mesajul lui, acum 10 zile (la summitul de la Bratislava – n.r.), a fost clar: o apărare europeană puternică poate doar să facă NATO mai puternică. Nu există o contradicție, dimpotrivă, e loc doar de complementaritate. NATO are nevoie de o apărare europeană puternică„, a declarat Federica Mogherini, la conferința internațională Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen.

Mogherini a mai arătat că deja UE are câteva operațiuni militare desfășurate la nivel comun – misiunea navală „Sophia” anti-imigrație sau misiunea anti-piraterie „Atalanta”. „Avem deja câteva instrumente care sunt operaționale pe teren, nu mai suntem doar o putere soft, suntem și o putere hard. Ideea este cum ne folosim această putere hard și ea va fi mereu despre căutarea păcii și promovarea drepturilor omului și a securității. Nu lucrăm la o mișcare către militarizarea UE, ci este doar o problemă de a folosi mai bine instrumentele pe care le avem”, a explicat Mogherini.

UE pe modul „criză”, ruptă între Est și Sud

Pentru ca UE să poată acționa coerent și unitar în domeniul apărării și politicii externe, lucru care până acum nu a fost reușit practic, fiecare stat acționând mai degrabă conform propriei agende, e nevoie ca strategiile să depășească nivelul hârtiei și să ajungă pe teren, implementate. Federica Mogherini a vorbit despre Strategia Globală a UE de Politică Externă și Securitate, pe care a lansat-o în luna iunie și pe care acum trebuie să o transforme în ceva concret, pe care UE să îl aplice în mod unitar.

Această strategie nu trebuie să rămână pe hârtie. Nu este un document. Adesea, ne plângem că UE este prea înceată. Acum suntem în poziția în care unele state membre cred că ne mișcăm prea repede. Asta e bine. Această strategie s-a născut pentru a fi un punct comun pentru interesele cetățenilor europeni, în domeniul politicii externe și al apărării. Nu este ceva produs în spatele ușilor închise, în clădiri îndepărtate de viețile noastre. Trebuie să reflecte toate tradițiile, geografiile, prioritățile noastre diferite„, a spus Mogherini la conferința internațională Bucharest Forum.

La modul în care a funcționat UE în ultimii ani, va fi însă o misiune foarte grea.

Europa a lăsat adesea impresia că sare de la o criză la alta. Cred că ne dăm acum seama că managementul crizei nu este de ajuns. Ne-am confruntat cu o criză financiară, cu o criză a datoriilor, cu o criză a refugiaților. Trebuie să explorăm toate instrumentele pe care le avem și să le folosim, să înțelegem ce merge și ce nu în UE. Mereu mi se cere să garantez că UE va vorbi pe o singură voce și mereu răspund că puterea noastră nu vine dintr-o singură voce, ci dintr-o pluralitate de voci. Ce e important e ca același mesaj să fie transmis, ca vocile să cânte aceeași melodie. Dar pe voci diferite. Puterea noastră este că suntem un cor, nu un cântăreț solo„, a declarat Federica Mogherini.

Ministrul român de Externe a vorbit și el despre criza europeană, spunând că ultimul semnal de alarmă – Brexitul – trebuie să provoace schimbări în modul de funcționare al UE.

Este Europa în criză? Realitatea e acolo, nu putem nega realitatea. Dar eu încă prefer să vorbesc despre provocări, pentru că nu e același lucru cu crize, pentru că înseamnă că putem să le învingem. În funcție de cât de repede reacționăm, putem fi mai mult sau mai puțin credibili ca Uniune. Când încercăm să explicăm de ce s-a întâmplat Brexitul, sunt mulți care spun că este rezultatul percepției din Marea Britanie despre UE, dar eu spun în același timp că este extrem de important pentru noi să înțelegem că sunt lucruri care trebuie îmbunătățite în UE, în legătură cu modul în care funcționează și cum răspunde dorințelor și obiectivelor cetățenilor europeni„, a spus Lazăr Comănescu.

Deocamdată, UE pare însă ruptă între grupul celor îngrijorați de amenințările din Est (Rusia și acțiunile sale care încalcă de-a dreptul sau forțează limitele legilor internaționale) și grupul celor îngrijorați de amenințările din Sud (afluxul de imigranți, terorismul Statului Islamic, instabilitatea din Siria). Iar această lipsă de coerență trebuie depășită, au arătat Mogherini și Comănescu.

Este clar că nu ne putem împărți politica externă în două, între cei care se uită înspre Est și cei care privesc către Sud. Voi (românii) vă uitați la regiunea Mării Negre și este mai mult decât evident. Dar trebuie să priviți în același timp și la Sud, și la Est. Europa poate fi o putere globală și un furnizor puternic de securitate, doar dacă reușește să facă ambele lucruri în același timp: Est și Sud. Mi-am petrecut aproape un an în 2014, ca ministru, spunând că UE nu își permite să se concentreze doar pe criza din Est și că ar fi trebuit să ținem evoluțiile din Sud pe agendă. Acum îmi petrec timpul spunând partea cealaltă a poveștii, că nu ar trebui să uităm Estul, din cauza agravării situației din Sud”, a explicat Federica Mogherini.

„Pentru noi un lucru este clar. Pentru ca UE să fie un actor de succes, trebuie să facă diferența în vecinătatea sa, atât în Est, cât și în Sud”, a arătat și Lazăr Comănescu.

Marea provocare a UE: Suntem „brilianți” la lucruri pe hârtie, cum le aducem „pe pământ”?

Un răspuns cât se poate de nuanțat și grăitor față de dificultățile pe care Strategia lui Mogherini le va avea în a trece de la hârtie la practică a venit de la ministrul de Interne Dragoș Tudorache, fost birocrat al Comisiei Europene timp de 10 ani, care a arătat exact unde scârțâie UE.

Cum trecem de la strategie și politici, la care suntem foarte buni în UE? Eu am lucrat 10 ani în Comisia Europeană, suntem foarte bine echipați instituțional să producem strategii, documente politice. Suntem brilianți. Problema este ce facem mai departe, cum iei o politică și o aduci pe pământ, cum faci societățile din statele membre să înțeleagă o politică și apoi să le ajuți să o transforme în ceva concret? (…) Cum treci de la politică, plan la acțiune și cum ar trebui să regândim rolul statului și al guvernului în a acționa ca un ajutor la traducerea acelor politici către cetățeni, pentru ca ei să înțeleagă acel limbaj de lemn din politici și strategii„, a declarat Tudorache, la Bucharest Forum.

Tudorache a vorbit și el despre crizele succesive prin care UE a trecut în ultimii ani și a arătat cum au afectat ele puterea de decizie la vârf. Liderii nu mai discută, nu mai sunt „complici”, ci au ajuns să își citească neabătuți fiecare discursul și agenda sa, fără să le pese de ceilalți parteneri.

Undeva, pe drum, încercând să găsim răspunsuri pentru aceste crize, farmecul care îi ținea împreună pe liderii UE s-a pierdut. O provocare este să regăsim acest farmec, pentru că dacă nu îl găsim și nu avem un loc unde liderii noștri se întâlnesc și unde, în ciuda diferendelor și tensiunilor pe care unele state le au, vin și ajung la un acord, atunci suntem într-o mare dificultate. Am văzut două lumi diferite, una înainte de criză (a refugiaților) și una acum. Exista o atmosferă de solidaritate și, să spun așa, de complicitate între lideri, care cred că s-a pierdut în această criză și cred că această atmosferă trebuie recâștigată.

Un alt lucru pe care l-am văzut deteriorându-se în timp este că am pierdut conexiunea între munca de pregătire făcută la nivel tehnic și discuțiile politice. Discuțiile politice din Consilii tind să devină prea formale, fiecare vine cu discursul sau prezentarea lui și dintr-un dialog devine un schimb de discursuri. Trebuie să găsim o cale prin care liderii se reconectează. Când intră în acea sală, să vină pregătiți să se asculte unii pe alții și să aibă o dezbatere, o discuție, nu să citească discursuri fără să intre în contact cu partenerii de la masă„, a explicat Dragoș Tudorache, cel care a condus Cancelaria lui Dacian Cioloș și care a lucrat 10 ani în structurile Comisiei Europene pe probleme de Afaceri Interne.