Decizia care retrasează granițele în Europa: ”Națiunea ne este ca o soră”

Guvernul Norvegiei a confirmat că pentru a sărbători împlinirea unui secol de independență a Finlandei, anul viitor, ia în considerare mutarea graniței, pentru a-i ceda vecinei din Nord un vârf de munte, care ar deveni cel mai înalt punct din țară.

„Există câteva dificultăți formale și încă nu am luat decizia finală. Momentan, încă cercetăm”, a declarat prim-ministrul norvegian, Erna Solberg, pentru NRK, un post norvegian de radio și televiziune.

Aflat la 1.324 metri deasupra nivelului mării, cel mai înalt punct al Finlandei este momentan muntele HálditÅ¡ohkka, care face parte din lanțul montan Halti.

COMUNICATResponsabilitatea începe cu fiecare dintre noi! BAT România: buletinul cerut la achiziția de produse cu nicotină înseamnă reguli care funcționează

15:29

ECONOMIECurs BNR, 13 noiembrie. Dolarul și euro încheie săptămâna în forță și cresc ambele monede. La ce nivel se situează față de leu

15:26

Cel mai înalt pisc al lui Halti, cu înălțimea de 1.365 metri, se află la un km în interiorul Norvegiei. Mutarea graniței cu aproximativ 40 metri mai departe de linia montană, ar plasa vârful de 1.331 m al HálditÅ¡ohkka în Finlanda, depășind actualul cel mai înalt punct al țării cu 7 metri.

„Din punct de vedere geofizic, Muntele Halti are 2 vârfuri, unul finlandez și unul norvegian. Ce se propune este ca Norvegia să îi dea Finlandei vârful finlandez, deoarece acesta se află momentan în Norvegia”, explicase televiziunea NRK la îceputul acestui an.

„Vârful ar fi un cadou minunat pentru națiunea care ne este ca o soră”, a spus primarul KÃ¥fjord, Svein Leiros, care alături de alți politicieni a scris guvernului din Oslo, pentru a-și exprima entuziasmul și sprijinul pentru acest plan.

Cel care a venit cu această idee este un geofizician pensionat și fost inspector al guvernului, Bjørn Geirr Harsson, 76 de ani, care a aflat anul trecut că Finlanda va sărbători 100 de ani de la independența față de Rusia, pe 6 decembrie 2017. În timpul unui zbor deasupra muntelui Halti, în 1970, acesta a fost uimit de locația graniței, iar această ocazie i s-a părut optimă pentru propunerea pe care urma să o facă.

Harsson a scris ministerului afacerilor externe anul trecut, în luna iulie, subliniind că gestul i-ar face pe finlandezi foarte fericiți și nu i-ar costa pe norvegieni decât 0,015 km pătrați din teritoriul național.

Ministerul de externe a declarat că, deși apreciază sugestia, primul articul din constituția Norvegiei stipulează, din nefericire, că țara este „liberă, independentă, indivizibilă și inalienabilă”.

O pagină de Facebook, Halti as anniversary gift/ Halti ca dar aniversar, înființată de fiul lui Harsson, îndeamnă oamenii să susțină această propunere și să le permită „finlandezilor, cu ocazia centenarului, să rescrie atât istoria, cât și geografia din cărți”, adunând peste 14.000 de like-uri.

Reacțiile publicului au fost copleșitor de pozitive atât în Norvegia, cât și în Finlanda, singura obiecție venind de la comunitatea indigenă Sami, care este de părere că pământul nu ar trebuie să aparțină nici uneia din țări.

„Cine știe? S-ar putea întâmpla”, a conchis Harsson.