DEZVĂLUIRI. Cine este „Elbrus”, comandantul rus care recruta oficiali ucraineni în Războiul din Crimeea

Redactor:
Gandul

Pe 14 aprilie 2020, serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea generalului Lt. Valeriy Shaytanov, șeful adjunct al diviziei antiteroriste a SBU, care a jucat un rol important în negocierea încetării focurilor și a schimburilor de prizonieri cu militanți susținuți de Rusia în estul Ucrainei.

Într-o declarație publică, SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) a susținut că generalul a fost recrutat înainte de începerea războiului din 2014 de către un operator FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), colonelul Igor Egorov, în timpul uneia dintre numeroasele vizite ale rusului în Ucraina, ca parte a unei activități comune de combatere a terorismului ruso-ucrainean.

În comunicatul de presă al SBU se susținute, de asemenea, faptul că Egorov era un agent KGB foarte decorat, iar ulterior a devenit ofițer FSB, primind o medalie pentru rolul său în anexarea Crimeei în 2014.

Anunțul SBU a inclus, de asemenea, înregistrări audio ale conversațiilor dintre Shaytanov și Egorov și o a treia persoană anonimă, pe care voiau să o contracteze pentru uciderea unui cetățean cecen care locuia la Kiev. Pe baza calității vocilor din audio și a permutațiilor persoanelor careu au discutat, se poate presupune că aceste conversații au avut loc față în față, deci nu prin telefon, iar dispozitivul de înregistrare a fost purtat de a treia persoană. Este plauzibil ca persoana anonimă să fi lucrat cu SBU într-o operațiune.

Conform prezentării faptelor de către SBU și a materialelor audio drept dovadă, col. Egorov de la FSB l-a însărcinat pe asasin cu uciderea lui Adam Osmayev, un cetățean rus, care locuiește în exil în Ucraina și care condusese un batalion de ceceni care lupta alături de forțele ucrainene împotriva rușilor și a militanților sprijiniți de aceștia din estul Ucrainei.

Într-o conversație particulară, Egorov poate fi auzit instruind criminalul contractat să nu se refere la țintă cu numele acesteia și la operațiunea planificată drept crimă, la care persoana anonimă răspunde cu sugestia burlescă de a se referi la operațiune drept „trimiterea țintei către Câmpurile Eterne de vânătoare”, o referință tradițională americană autohtonă la viața de apoi popularizată de vechile filme din Germania de Vest populare în Uniunea Sovietică.

Col. Egorov este de acord cu acest cod și îi recomandă contractantului să se refere la țintă drept „Maradona”, o referire la statutul de „căpitan” al fotbalistului argentinian la Cupa Mondială din 1986. Într-o altă conversație înregistrată, Egorov pare să respingă taxa pentru crimă, oferind inițial 100.000 de dolari, dar, fără prea multe proteste, acceptă contra-propunerea de 200.000 de dolari – și îi propune și cetățenia rusă și un „certificat de ofițer care garantează ieșirea la pensie”.

SBU a publicat de asemenea și imagini aparent provenite de la o cameră de supraveghere în care ar fi fost surprinsă ultima întâlnire dintre col. Egorov și asasinul contractat. Reprezentanții SBU au declarat că întâlnirea a avut loc în Hamburg, Germania, în luna februarie a anului trecut.

Potrivit imaginilor, în care se poate observa că Egorov tastează pe telefon în timp ce merge alături de o persoană a cărei față este blurată, că întâlnirea a avut loc la Pasajul Gänsemarkt din Hamburg.

În comunicatul de presă al SBU se susține faptul că celelalte întâlniri anterioare dintre cei doi, dar și cele cu Gen. Shaytanov, au avut loc în Germania, Franța și Croația.

Cine este cu adevărat colonelul Egorov

Publicațiile Bellingcat și The Insider l-au identificat pe col. Igor Anatolyevich Egorov drept un ofițer senior in cadrul forței Spetznaz a FSB cunoscută drept Departamentul V, succesorul unității de operațiuni speciale Vympel, din cadrul KGB.

În investigațiile anterioare făcute de cele două publicații referitoare la rolul ofițerilor sub acoperire GRU în supervizare și ajutorarea rușilor și a militanților susținuți de ruși în estul Ucrainei, a fost descoperită această persoană care în 2014 și 2015 a călătorit foarte mult dub două identități diferite: drept Igor Egorov (numele real) și Igor Semyonov (nume sub acoperire), între Moscova și trei centre de control pentru operațiile militare ruse din Donbass: Rostov, Simferopol și Krasnodar.

În mai 2018, Bellingcat a identificat și dezvăluit identitatea unuia dintre militarii supervizori cheie ai Rusiei (sau „kurator”, în limbajul rus al serviciului) din Donbass, care opera sub numele „Andrey Ivanovich”, dar și „Orion”.

Acest agent era Oleg Ivannikov, un colonel din serviciile secrete militare din Rusia (GRU), care participase sub numele de Andrey Ivanovich Laptev la o operațiune – a avut timp de doi ani funcția de ministru al Apărării al teritoriului desprins de Rusia din partea de sud a Osetiei.

Publicațiile media din Rusia, precum și cunoscuți mercenari ruși și voluntari, au dezvăluit că un omolog al FBS la GRU „Orion” se afla în Donbass la mijlocul lui 2014 (se știe că FSB și GRU se află într-un război rece pentru finanțare, influență și „teritoriu nou”).

Interceptările telefonice publicate recent de către Joint Investigation Team (JIT) despre MH17 relevă dovezi ale competiției dintre GRU și FSB și chiar detașamentele Spetznaz trimise să se lupte pentru control teritoriului din estul Germaniei în 2014.

Acest „kurator” FSB, car se pare că în 2014 se afla în Luhansk, un oraș mare de la granița Rusiei, activa sub numele de „Elbrus” – numele unui vulcan inactiv și cel mai mare munte din Europa localizat în Munții Caucaz, la granița cu Georgia.

Cele mai vechi referințe la „Elbrus” au fost făcute de blogerul separatist și corespondent de război Boris Rozhin („Colonelul Cassad”), care în noiembrie 2014 scria despre încercările eșuate a doi dintre comandanții militari ai Moscovei „Delfin” și „Elbrus” de a consolida peste 20 de grupuri proruse disparate care se autodeclaraseră „Republica Populară Luhansk” (LNR) în estul Ucrainei.

Într-o altă postare, din ianuarie 2015, acesta scria faptul că „Elbrus”, care se afla în Luhansk, și „Delfin”, care se afla în Krasnodon, au fost solitați să creeze o nouă armată prin unirea a două grupuri proruse nerecunoscute de „republicani”, însă au eșuat.

O investigație făcută de Gazeta Novaya din februarie 2016 cita surse locale care îl caracterizau pe „Elbrus” drept un senior, ofițer FSB retras, care se afla în Luhansk în 2014.

Ulterior, o investigație din martie 2016 a Meduza referitoare la răpirea unui soldat ucrainean, Nadia Savchenko (care a fost apoi judecată și condamnată în Rusia), l-a citat pe comandatul unității LNR care a declarat că fusese reținut de către soldatul ucrainean înainte de tragerile artileriei, deci înainte să aibă loc presupusa crimă pentru care aceasta a fost apoi condamndată. De asemenea, comandatul a mărturisit că i-a dat toate lucrurile personale ale soldatului ucrainean lui „Elbrus”, care „se autonumea consilierul FSB la conducerea LNR”.

E de la Egorov, E de la „Elbrus”

La începutul lui 2019, jurnaliștii de investigație de la Bellingcat au presupus faptul că Egorov ar putea fi în fapt „kuratorul” FSB „Elbrus”. Pentru început, statutul și itinerariul său se potrivea cu cel al col. Ivannikov („Orion”) al GRU.

De asemenea, se pare că amândoi foloseau aceeași schemă de călătorie: amândoi călătoreau de la Moscova la Rostov, Simferopol sau Krasnodar cu numele reale, dar uneori rezervau două bilete de întoarcere către Moscova, pentru zboruri consecutive, amândoi folosind metoda: un bilet cu numele real, celălalt cu numele sub acoperire. Jurnaliștii au presupus că folosesc această metodă pentru a-i păcăli pe inamicii care îi supravegheau.

În plus, col. Egorov fusese identificat drept un veteran experimentat al unității de elită Vympel Spetsnaz din cadrul KGB / FSB. De fapt, aceștia au descoperit că Igor Egorov era vicepreședinte al Asociației Veteranilor Vympel.

În noiembrie 2019, JIT a publicat mai multe interceptări telefonice dinaintea prăbușirii zborului MH17, în care au fost surprinse conversații între militanții autoproclamați „republicanii oamenilor” din Donetsk și Luhansk.

Într-o conversație interceptată din 16 iulie 2014 (o zi înainte de prăbușire), un militant îl întreabă pe un coleg de-al lui dacă s-a întâlnit deja cu „Elbrus”, comandantul, potrivit contextului. Militantul a continuat spunând că îl cunoaște pe „Elbrus” „de la evenimentele din Crimea” – referindu-se la proiectul de anexare a Crimeei, dar îl descrie și drept un ofițer al unității Vympel Spetsnaz din cadrul FSB care se numește Igor. De asemenea, militantul a susținut că Igor „Elbrus” are un defect de vorbire, dovedit ulterior de înregistrările audio cu Egorov publicate de SBU.

În continuare, conversația dintre militanți relevă că Elbrus a fost trimis din Rusia cu un rol decisiv și putere peste comandanții locali. Ținând cont că acesta sosise cu puțin timp înainte de prăbușirea zborului MH17 de o rachetă rusă BUK, se pare că Elbrus a avut un rol decisiv și prezintă interes în investigația MH17, ceea ce explică publicarea interceptărilor de către JIT.

Două ținte cecene similare

În investigațiile precedente ale jurnaliștilor de la Bellingcat, s-a dezvăluit faptul că FSB folosea membri activi sau foști membri ai departartamentului Vympel / Departament V Spetsnaz pentru a-l asasina pe Zelimkhan Khagoshvili în Berlin. Faptul că Egorov, de asemenea un agent Vympel, complota pentru asasinarea unui alt cetățean cecen aflat în exil sugerează faptul că aceste operațiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de „eliminări extrateritoriale”.

Pe de-o parte, Rusia i-a acuzat formal pe Khangoshvili și Osmaev de terorism: Khangoshvili ar fi supravegheat operațiuni de ucidere în timpul celui de-Al Doilea Război Cecen de la începutul anilor 2000, în timp ce Adam Osmaes a fost acuzat inițial de complot în ceea ce privește asasinarea conducătorului cecen Ramzan Kadyrov în 2007, și ulterior tentativă de asasinare a lui Vladimir Putin în 2012 (acuzatul a respins ambele acuzații și, după ce a fost închis timp de 2 ani în Ucraina așteptând extrădarea în Rusia, a fost eliberat de către autoritățile ucrainene în aprilie 2014).

Pe de altă parte, ambele ținte cecene au activat în războiul împotriva forțelor ruse – Khangosvili a participat la cel de-Al Doilea Război Cecen și a format o organizație de voluntariat în războiul ruso-georgian din 2018 (deși unitatea lui nu a fost implicată în acțiuni militare); Adam Osmaez a fost ofițer și, din februarie 2015, comandantul unei unități militare alcătuite din etnici ceceni care a participat la lupte-cheie împotriva forțelor ruse și a militanților pro-ruși din estul Ucrainei în 2014 și 2015.

Ambii au fost ținte în mai multe încercări de asasinare. Khangoshvili a fost împușcat și atacat cu bombe în Georgia și Ucraina înainte să fie ucis în Germania iar Osmaev a fost ținta a două tentative de asasinat în Kyiv în 2017, iar în urma celei de-a doua, soția lui care îi era și camarad de arme, Amina Okueva, ceceno-ucraineană, a fost ucisă.

Momentan nu se știa dacă FSB i-a atacat pe cei doi etnnici ceceni pentru că s-au implicat în cel de-Al Doilea Război Cecen sau pentru că au contraatacat forțele ruse în războiul din Georgia sau cel din Ucraina (în afara acuzațiilor oficiale din partea autorităților ruse în ceea ce privește presupusele lor acte de terorism, nu există dovezi publice care să demonstreze acest lucru). De asemenea, este plauzibil faptul că aceștia au fost țintele asasinatelor ruse deoarece erau ceceni cunoscuți, care aveau puterea de a mobiliza forțele cecene, deci reprezentau un risc pentru Rusia.

Cum să te ascunzi la vedere

Deși colonelul Igor Egorov a jucat un rol crucial în anexarea Crimeei și incursiunile Rusiei din estul Ucrainei – ambele fiind considerate ilegale potrivit legii internaționale – acesta reușit să călătorească foarte mult în plan internațional. Se pare că acestuia nu i-a păsat de legile internaționale și serivciile secrete și a călătorit în Uniunea Europeana, Orientul Mijlociu și Asia aproape în fiecare lună încă de la începutul războiului din Ucraina.

Jurnaliștii de la Bellingcat au reușit să descopere faptul că Egorov a cumpărat 481 de bilete de avion începând cu 2011, majoritatea către zona Munților Caucaz și aeroporturile adiacente din Ucraina. Dintre cele 481 de călătorii, 37 au fost făcute în plan internațional începând cu 2014, majoritatea către țări din Uniunea Europeană. Egorov a călătorit de cel puțin 11 ori în Germania – de obicei în Frankfurt, Munich și Hamburg, iar cele mai recente călătorii au fost făcute în Hamburg pe 1-12 februarie 2020. Cel mai probabil, în timpul acestei călătorii a fost înregistrat, potrivit materialelor publicate de SBU.

În plus, acesta a călătorit frecvent și în Croația și Franța, unde, potrivit SBU, acesta ar fi călărit și în 2019 pentru a se întâlni cu doi activiști ucraineni.

Încă o destinație de călătorie notabilă este Monaco – unde a fost de patru ori în orașul Tivat, aflat pe coastă, însă niciuna dintre călătorii nu ar putea fi considerată o vacanță deoarece au fost prea scurte. Cea mai lungă ședere a fost de cinci zile în septembrie 2016.

În afara Europei, Egorov a călătorit în mod repetat în Tel Aviv și o singură dată în Singapore. Una dintre călătoriile în Amman, capitala Iordaniei, a avut loc cu trei săptămâni după ce Regele Iordaniei Abdullah II vizitase Kremlinul pentru a discuta, printre altele, și despre cooperarea militară ruso-iordaniană și problemele de securitate în privința Siriei.

De observat este și faptul că Egorov a zburat către Croația imediat după ce Vadim Krasikov a zburat la Paris în timp ce se îndrepta spre Berlin pentru a-și îndeplini obiectivele operațiunii. Egorov s-a întors în Moscova pe 23 august 2019, imediat după asasinarea lui Khangoshvili.

Nu există granițe pentru vechii oameni ai FSB-ului

Ținând cont că Egorov are un rol de conducere în unitatea Vympel / Departamentul V al FSB-ului, precum și posibilul rol în operațiunile militare ilegale din Ucraina, dar și ierarhia de comandă care a provocat prăbușirea MH17, este greu de crezut că acesta a putut călători fără nicio grijă prin Europa.

Potrivit datei de baze de procesare a vizelor analizate de Der Spiegel, se pare că în decembrie 2016 Egorov a aplicat și a primit viză valabilă patru ani eliberată de Franța și valabilă în spațiul Schengen. Și, ținând cont că și înainte asta călătorise în Europa, este cert că avusese o altă viză. În cererea pentru viza franceză, Egorov a declarat că motivul călătoriei este „vizitarea prietenilor și a familiei”, însă singurul contact trecut pe cerere era cel al unui hotel francez.

Asasinul lui Khangoshvili, Vadim Krasikov, a reușit să obțină o viză franceză valabilă în spațiul Schengen cu ajutorul căreia a călătorit la Paris, Varșovia și Berlin, folosind un pașaport fals sub numele de Vadim Sokolov, o persoana care nu exista și nu avea amprentă digitală sau altfel de documente.

Un reprezentant al Consulatul francez din Moscova a declarat că autoritățile nu pot verifica veridicitatea tuturor informațiilor prezentate de către persoanele care solicită viză deoarece există o cerere foarte mare. Reprezentantul a prezentat aceste informații după ce fusese contactat de The Insider. Totuși, reprezentantul oficial a declarat că, în cazul lui Krasikov, oficiile consulare l-au contactat de două ori pe angajatorul (fals) care a confirmat că într-adevăr bărbatul lucra aclo.

Egorov are o amprentă digitală aproape inexistentă, însă, potrivit registrelor comerciale, este deținătorul și „lichidatorul” unei companii numite „Center for Specialized Equipment”, fondată în 2012, aflată în prezent în prag de desființare. Este posibil care această companie să fi fost de fapt presupusul angajator în momentul în care a aplicat pentru viză, deși, nici aceasta nu are vreo amprentă digitală în afara datelor de înregistrare.

Cel mai probabil Egorov lucra activ pentru FSB și în 2016, când a aplicat pentru viză, nu era doar un ofițer pensionat care se ocupa de activități comerciale. Potrivit informațiilor referitoare la călătoriile făcute de el în decembrie 2019, acesta a călătorit în regiunile Cecenia, Rostov și Crimea atât cu numele real, cât și cu cel fals, fapt care nu ar fi fost posibil dacă era într-adevăr pensionat.

Recent autoritățile franceze au fost informate, cel mai probabil de o sursă din cadrul SBU, despre călătoriile lui Egorov. Ulterior, potrivit Der Spiegel, pe numele lui a fost emisă o alertă pe tot spațiul Schengen pentru „urmărire, nu arestare” în cadrul unei „investigații criminale internaționale”.

Evadarea din închisoarea germană

Momentan nu se știe exact cât de mult au colaborat serviciile de securitate din Ucraina, cele din Europa și cele secrete cu cei din cadrul SBU care s-au ocupat de misiune.

Potrivit surselor ucrainiene citate de jurnaliștii Bellingcat, se pare că Ucraina a solicitat autorităților germane arestarea lui atunci când Egorov se afla în ultima călătorie în Hamburg, însă acestea au refuzat să îl rețină.

Sursele ucrainene și germane susțin că operațiunea a fost realizată în colaborare iar supravegherea video a fost implementată de către serviciile secrete din Germania. Însă cele două surse se contrazic în ceea ce privește motivul din cauza căruia Egorov nu a fost arestat.

Una dintre teoriile lansate de o sursă oficială germană este că arestarea lui ar fi urmat să aibe loc la următoarea călătorie, când Egorov ar fi urmat să plătească pentru asasinat. Totuși, acesta călătorie nu a mai avut loc în contextul crizei provocate de coronavirus și a restricțiilor impuse.

Jurnaliștii de la Bellingcat au constatat, potrivit rezervărilor de zbor, că Egorov își cumpărase un bilet de avion către Germania: dus – 4 martie 2020, întors – 9 martie 2020, însă achiziția a fost anulată în seara zilei de 28 februarie.

Astfel, colonelul Igor Egorov a scăpat ca prin urechile acului  de instanță, fie din poziția de martor sau cea de posibil suspect în cel puțin o țară europeană.

Inchide