Serviciile americane de informații CIA ar fi avertizat mai multe guverne europene că Rusia pregătește o posibilă operațiune cu drone lansate de pe nave comerciale din Mediterana. Franța, Italia și Spania s-ar afla printre potențialele ținte.
Rusia ar analiza o nouă etapă a campaniei sale hibride împotriva Europei: lansarea unor drone de pe nave comerciale aflate în Marea Mediterană, cu obiective situate la sute de kilometri de frontierele rusești.
Informația apare într-o investigație publicată de cotidianul spaniol El Mundo, care susține că serviciile de informații americane au obținut date despre un asemenea scenariu și au avertizat mai multe guverne europene.
Țări precum Spania, Franța și Italia s-ar număra printre statele informate în legătură cu riscul unei posibile operațiuni rusești.
„Urmează să folosească drone lansate de pe mare, ascunse în containere la bordul unor nave. Nu este deloc dificil”, a declarat pentru publicația spaniolă o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, sub protecția anonimatului.
Scenariul descris presupune transportarea dronelor în containere și lansarea lor cu ajutorul unor sisteme relativ simple de pe nave comerciale aflate la distanță de coastele europene. O asemenea operațiune i-ar permite Rusiei, teoretic, să amenințe obiective aflate adânc în teritoriul NATO fără să lanseze aparatele direct de pe teritoriul său.
Potrivit El Mundo, unul dintre aparatele luate în calcul în acest scenariu este drona rusească Gerbera, care are aproximativ doi metri lungime, o anvergură de circa 2,5 metri, o greutate care poate ajunge la 18 kilograme și o viteză de aproximativ 160 km/h.
Autonomia maximă indicată ajunge la aproximativ 600 de kilometri, în funcție de încărcătură și condițiile de zbor.
Sursa video – X/@bayraktar_1love
Dimensiunile reduse ar permite transportarea mai multor asemenea drone la bordul unei nave comerciale. Pentru depozitarea în containere, aparatele ar putea avea aripile demontate sau pliate și ar putea fi pregătite pentru lansare după scoaterea pe punte.
Dacă o Gerbera ar fi lansată la 200-300 de kilometri de coastă, ar putea ajunge la o țintă terestră într-un interval de aproximativ o oră și un sfert până la două ore.
Capacitatea sa distructivă este mult mai redusă decât cea a unei rachete de croazieră sau a unei drone de atac de mari dimensiuni. Un focos de câteva kilograme poate fi însă suficient pentru avarierea unor echipamente expuse, declanșarea unui incendiu sau perturbarea activității unui aeroport ori port.
Într-un asemenea scenariu, efectul urmărit nu ar fi neapărat distrugerea unei infrastructuri majore, ci producerea de panică, perturbări economice și presiune politică.
Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă și fost colaborator al Academiei de Apărare din Regatul Unit, avertizează că distanța geografică față de Rusia nu reprezintă automat o garanție de securitate. Printre vulnerabilități, analistul indică state care nu au dezvoltat sisteme integrate de apărare aeriană și antirachetă proporționale cu amenințarea actuală.
„Nu neapărat țările din prima linie vor fi vizate. Ținta va fi acolo unde se află cel mai slab punct al Europei. Rusia urmărește unde ar avea cel mai mare impact o anumită acțiune, din cauza lipsei de reziliență, a slabei pregătiri a apărării civile și a fragilității politice”, a declarat Keir Giles.
Alegerea unei eventuale ținte ar depinde, în opinia sa, de „o ecuație care se schimbă permanent”, în care Moscova ar urmări obținerea unui efect cât mai mare cu resurse și riscuri cât mai reduse.
Potrivit relatării publicației spaniole, informațiile au început să circule între aliați după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august.
The Wall Street Journal și Politico au relatat anterior că deplasarea șefului CIA a avut drept obiectiv inclusiv transmiterea unui avertisment Moscovei împotriva unor atacuri sau provocări îndreptate spre NATO.
Surse citate de El Mundo susțin că mai multe guverne europene au primit ulterior informații despre posibilitatea unei operațiuni cu drone, iar autoritățile franceze ar acorda o credibilitate ridicată avertismentului.
Atenția asupra Franței a crescut și după deciziile recente ale președintelui Emmanuel Macron. Liderul de la Paris a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie, iar două zile mai târziu i-a reunit la Palatul Élysée pe liderii partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027.
Există și precedente care alimentează îngrijorările privind utilizarea platformelor maritime pentru operațiuni cu drone. Rusia a efectuat în trecut teste de lansare a aparatelor fără pilot de pe ambarcațiuni.
Amintim că în luna februarie, forțele suedeze au detectat o dronă decolând de pe nava rusă de informații electronice „Zhigulevsk”, aflată în strâmtoarea Øresund. Aparatul a fost bruiat de Suedia.
Pe 14 septembrie, într-un alt episod tensionat în Marea Baltică, o navă militară rusă a lansat două rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez aflat într-o misiune de supraveghere în apele internaționale.
Avertismente similare privind riscul intensificării operațiunilor rusești au venit și din Polonia și Lituania.
„Rusia nu se va ascunde. Trebuie pur și simplu să prevenim consecințele”, a declarat Kestutis Budrys, ministrul lituanian de Externe.
Scenariul lansării dronelor din containere amintește de principiul folosit de Ucraina în operațiunea „Spiderweb”, când aparate fără pilot ascunse și transportate în interiorul Rusiei au fost lansate în apropierea unor baze aeriene.
Surse baltice citate de presa spaniolă consideră că Moscova ar putea urmări să demonstreze că dispune de propria variantă a unei asemenea tactici, într-un moment în care atacurile ucrainene au produs pagube infrastructurii energetice rusești.
Potrivit evaluărilor prezentate de jurnaliștii spanioli, obiectivele unei asemenea campanii hibride ar putea include reducerea sprijinului european pentru Ucraina, accentuarea divergențelor dintre aliații NATO și amplificarea sentimentului de insecuritate în rândul populației.
Așa bandiților, manipulați-i pe proști