Europa de Est, îngrijorată de cooperarea dintre Franța și Rusia privind intervențiile din Siria

Cele trei state baltice, Estonia, Lituania și Letonia, au atras atenția asupra planurilor Kremlinului privitoare la extinderea teritorială a Rusiei, aducând în discuție anexarea Crimeii, fostă provincie ucraineană, de către Rusia în 2014. Cele trei state s-au aflat sub guvernarea Moscovei până în 1991, când blocul URSS s-a destrămat.

Statele baltice și Polonia avertizează asupra posibilității de a trata conflictul din Ucraina și cel din Siria în aceeași termeni, în condițiile în care legăturile dintre Paris, Moscova și Washington se intensifică în contextul luptei comune împotriva organizației teroriste Stat Islamic.

ADVERTORIAL Cum colaborează primăria cu specialiștii în cadastru în timpul lucrărilor

13:06

ULTIMA ORĂ Alfred Bulai a fost trimis în judecată pentru agresiune sexuală în formă continuată

12:54

„Acestea sunt crize diferite și nu trebuie să le comparăm, trebuie să le tratăm separat”, a declarat Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe, pentru AFP.

„Este inacceptabil să discutăm despre negocieri, concesii și sfere de influență”, a mai precizat Linkevicius.

Președintele francez, Francois Hollande, a solicitat o coaliție internațională împotriva militanților organizației teroriste Stat Islamic (SI) care a revendicat atentatele teroriste din Paris din 13 noiembrie, soldate cu moartea 130 de persoane.

Rusia a anunțat săptămâna trecută că este de acord să se alăture unei astfel de coaliții, cu condiția ca statele partenere să respecte suveranitatea Siriei, anunț care a ridicat tensiuni pentru țările baltice.

„Lituania nu va face parte din nicio nouă coaliție la care Rusia va participa sau va dori să participe”, a precizat Dalia Grybauskaite, președintele lituanian.

„În prezent, Rusia ocupă teritoriul unei țări și comite acte de război în două state, Ucraina și Georgia”, a adăugat Dalia Grybauskaite în cadrul unei întâlniri cu omologii baltici în orașul Palanga, din nordul Lituaniei.

„Statele baltice ar trebui să continue să reamintească, în mod constant, lumii despre anexarea ilegală a Crimeii (…) Lupta împotriva terorismului și soluționarea conflictului din Siria nu ar trebui să fie în detrimentul Ucrainei”, a subliniat ministerul leton de Externe.

„Nevoia de a rezolva problema SI nu ar trebui să ne afecteze poziția față de Rusia”, a avertizat Marcin Kierwinski, un parlamentar al opoziției -Platforma Civică Liberală (PO)- din Polonia.

„Chiar dacă nu este un anunț oficial, Moscova speră că dacă respectiva coaliție contra SI va fi agreată, presiunea în cazul Ucrainei se va slăbi și un anumit număr de țări vor spune „da” și din moment ce luptăm împreună, sancțiunile nu vor fi prelungite”, a declarat Wojciech Lorenz, analist polonez, pentru AFP. „De asta trebuie să ne temem”, a adăugat acesta.

Philippe Migault, de la Institutul pentru Relații Internaționale și Strategice din Franța, consideră că relațiile internaționale sunt marcate de „cinism”, explicând că „prioritatea noastră nu este acum ce se întâmplă în Ucraina; proritățile noastre sunt cele 130 de victime ale atentatelor din Paris”.

„Să nu mai ofere sprijin Ucrainei din cauza situației din Siria ar constitui o eroare strategică din partea Occidentului”, a precizat Dmitro Kuleba, ambasadorul Ucrainei, pentru AFP. „Dar Occidentul nu va face asta, în pofida unor legături mai strânse cu Moscova în viitor”, a adăugat Kuleba.

Sancțiunile pe care UE le-a impus Rusiei după anexarea peninsulei Crimea în 2014 ar trebui revizuite luna viitoare. Surse diplomatice din Bruxelles spun că sancțiunile vor fi prelungite, dar nu se știe pentru cât timp, în condițiile în care discuțiile pe acest subiect nu au început încă.