Călin Georgescu, candidatul de extremă-dreapta la președinția României, a ajuns în centrul unui scandal după ce a fost asociat cu o fermă de cai de lângă București, Jbara Horses, locul în care a filmat un videoclip viral inspirat de președintele rus Vladimir Putin, titrează publicația britanică Financial Times.
Ferma a devenit subiectul unei anchete naționale, după ce s-a aflat că Georgescu ar fi fost însoțit de mai mulți bărbați care ulterior au fost arestați pentru port de arme și acuzați că planificau să instige la violență în Capitală.
Mohamed Jbara, proprietarul fermei Jbara Horses, a declarat reporterilor că Georgescu a fost acolo pentru a învăța să călărească și a filma videoclipul de campanie. Însă autoritățile române consideră că acest videoclip face parte dintr-o campanie electorală ilegală, posibil finanțată de Rusia, care ar fi vizat influențarea procesului electoral din România.
„Acela este calul meu!”, a declarat Jbara, făcând referire la armăsarul alb pe care Georgescu îl călărea în videoclip.
Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, dar, în urma unor acuzații de ingerință rusă, Curtea Constituțională a României a decis anularea turului doi al alegerilor, programat pentru 8 decembrie 2024. În ziua anterioară acestui scrutin anulat (n.red sâmbătă, Georgescu a fost surprins în fermă, alături de alți bărbați pe care nu îi cunoștea, potrivit declarațiilor sale.
Ulterior, autoritățile au demarat o anchetă privind unul dintre acești bărbați, Horațiu Potra, liderul unui grup paramilitar, acuzat de „deținere ilegală de arme și muniții” și „incitare publică”. (detalii AICI)
Horațiu Potra, un fost membru al Legiunii Străine Franceze și fost contractor militar în Republica Democratică Congo, a fost reținut împreună cu alți 20 de susținători ai săi, în cadrul unei operațiuni care a avut loc în apropierea capitalei.
Potra a fost reținut în timp ce se îndrepta spre București, susținând că se afla în drum spre Capitală pentru a vota. În urma perchezițiilor, autoritățile au descoperit în mașina sa arme de foc, machete, o dronă profesională și peste 20.000 de euro în numerar, care ar fi fost destinați „încurajării unor acte de violență în timpul unor adunări publice neautorizate”.
Mercenarul a fost eliberat din arestul preventiv, dar cu restricții severe, inclusiv interdicția de a participa la adunări publice. Avocatul său a insistat că Potra nu a fost implicat în campania lui Georgescu, adăugând că „probabil că ar fi votat pentru domnul Georgescu, dar asta nu este o infracțiune”.
Călin Georgescu a fost criticat pentru admirația sa deschisă față de liderii fasciști ai secolului XX din România, precum cei ai Legiunii Arhanghelului Mihail, și pentru sprijinul declarat față de Vladimir Putin, precizează Financial Times. Aceste legături ideologice au stârnit îngrijorări atât în rândul aliaților occidentali, cât și în rândul multor români, care au protestat în stradă împotriva campaniei sale.
Adina Marincea, cercetător la Institutul Național Elie Wiesel, a subliniat pericolele reprezentate de grupurile paramilitare care sunt „foarte ideologice” și care, prin rețelele lor, pot mobiliza susținători din diferite colțuri ale societății românești. Marincea a adăugat că aceste grupuri, care sunt susținute și de elemente din cadrul Bisericii Ortodoxe Române și de anumite părți ale serviciilor de securitate, folosesc violența ca „tactică politică” pentru a-și impune viziunea ultranaționalistă.
Biserica Ortodoxă a emis recent o declarație prin care le cerea preoților și comunității sale să nu se implice în protestele legate de votul anulat, iar autoritățile au început proceduri împotriva unui episcop proeminent care își exprimase public sprijinul pentru Georgescu.
Controversele legate de finanțarea campaniei lui Georgescu de către entități legate de Rusia și de posibilele legături între grupurile paramilitare și interesele externe nu fac decât să adâncească temerile legate de integritatea alegerilor și a procesului democratic din România. De asemenea, aceste evenimente subliniază creșterea influenței unor ideologii extremiste în contextul unei țări care se află la granița Uniunii Europene și a NATO, precizează publicația britanică.
În timp ce Călin Georgescu a negat orice legătură directă cu grupul paramilitar condus de Potra, legăturile sale ideologice și politice cu forțele extremiste și pro-ruse rămân o sursă de îngrijorare. Viitorul politic al României depinde acum de modul în care autoritățile vor gestiona aceste provocări și de capacitatea societății de a răspunde cu fermitate în fața extremismului și ingerințelor externe.
CITEȘTE ȘI: