Donald Trump, președintele SUA, Giorgia Meloni, premierul Italiei, și partidul radical Alternativă pentru Germania (AfD) nu mai sunt votați doar ca act de protest, ci pentru propria ideologie, întrucât se adresează alegătorilor care au fost uitați de partidele de stânga, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, notând că ”revoluția populismului” se extinde la nivel global.
”Populismul de dreapta a luat amploare în trei regiuni ale lumii considerate parte a Occidentului extins, unde sunt sistemele democratice tradiționale: America de Nord, Europa și, acum, Japonia. În Statele Unite și Italia, populiștii de dreapta sunt deja la guvernare, Trump fiind ales în funcția de președinte de două ori. În Marea Britanie și Franța, partidele populiste sunt favorite în sondaje, iar partidul Alternativă pentru Germania (AfD) este aproape la egalitate cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU)”, constată Nikolas Busse, într-un editorial publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
”Evoluțiile nu mai pot fi explicate doar prin specificități ale țărilor, nici prin proteste sau diversitatea alegătorilor. Populismul de dreapta a creat o perspectivă globală, iar alegătorii optează conștient pentru aceste idei. Asistăm la o revoluție. Aceste partide se adresează alegătorilor uitați sau respinși de politicienii de stânga: angajați, bărbați, familii tradiționale”, explică editorialistul.
Mulți politicieni refuză să observe această tendință, în special în Germania. Ascensiunea formațiunii radicale Alternativă pentru Germania (AfD) durează de câțiva ani, dar clasa politică și presa și-au creat imunitate asupra cauzelor. Inițial, au acuzat Internetul, apoi au limitat discursurile politice. Acum, unele voci de stânga cer interzicerea partidului, deși modelul nu va funcționa atât timp cât societatea rămâne liberă.
În esența sa, populismul de dreapta vrea redefinirea politicii la nivel național, se opune imigrației, comerțului liber, contestă drepturile minorităților și instituțiile internaționale.
”În ultimă instanță, obiectivul este revenirea la situația existentă în țările occidentale înaintea globalizării. (…) Populismul de dreapta trebuie înțeles ca reacție la actualele circumstanțe. Aproape întreaga lume occidentală trăiește acum într-o ordine bazată pe liberalizarea economică și socială. (…) În ultimii ani, nu au mai existat limite în materie de imigrație, comerț și emancipare. Alianța uimitoare dintre companii și activismul «woke» din SUA a fost culminarea acestor evoluții, care s-au extins natural în Europa. (…) Iar faptul că politica a început să se preocupe constant de revendicările unor grupuri sexuale mici a fost unul dintre momentele în care a pierdut sprijinul unei părți a burgheziei”, subliniază editorialistul.
Autorul avertizează că ascensiunea populismului de dreapta nu va dispărea pur și simplu, ci doar dacă vor fi îndeplinite solicitările electoratului.
”Într-o democrație, poți face multe lucruri, dar nu să aplici politici împotriva grupurilor majoritare. Mulți speră că mișcarea actuală va dispărea, dar lideri precum Donald Trump și Giorgia Meloni răspund aspirațiilor alegătorilor. Actuala tendință nu va dispărea prin fixarea de limite sau prin invocarea democrației de centru, mai ales a celei cu înclinații spre stânga, ci doar prin politici care nu se îndepărtează de alegătorii de dreapta”, concluzionează editorialistul Nikolas Busse.
Foto: Profimedia
RECOMANDAREA AUTORULUI: