FT: Tendințe autoritariste în țări din Europa de Est, printre care și România. Poate rezolva Uniunea Europeană problema autocrației?

Frans Timmermans este blocat. În timp ce pleca de la o dezbatere cu un fost președinte polonez și un prim-ministru, ușa din spate, controlată electronic, a vehiculului, nu s-a închis corespunzător, astfel că se redeschidea în mod repetat, expunându-l în fața numeroșilor fotoreporteri. Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, așteaptă, fără a putea pleca din fața unuia dintre cele mai bune hoteluri din Varșovia. În timp ce era fotografiat, reporterul FT, care era în aceeași mașină, observă că Frans Timmermans pare să fie captivat de Varșovia. „Întotdeauna”, confirmă el.

Politicianul olandez, în vârstă de 58 de ani, este obișnuit să fie în centrul atenției la Varșovia. În calitatea de comisar UE responsabil de statul de drept și de drepturile fundamentale, a avut o serie de dispute cu Guvernul Poloniei și cu alte administrații naționaliste din Europa Centrală și de Est, pe fondul indiciilor referitoare la amplificarea autoritarismului. „Pentru cei preocupați de efectele asupra democrației, luptele lui Timmermans reflectă o problemă mai amplă: Uniunea Europeană nu are instrumente eficiente pentru a readuce aceste guverne la respectarea regulilor”, comentează editorialiștii Michael Peel și Ben Hall într-un articol publicat în Financial Times sub titlul „Poate Uniunea Europeană să își rezolve problema autocrației? O Uniune construită pentru a proteja democrația se confruntă cu riscul autoritarsimului. Liderii UE sunt divizați în privința celei mai bune reacții”.

BANIOrașul din România în care pensionarii primesc 300 lei în plus la pensie, în luna decembrie 2026

15:00

EXCLUSIVSelecţionata României, susţinută din tribune de echipa canină a MAI, îmbrăcată în tricoul naţionalei

14:51

Frans Timmermans, care face parte din Partidul Socialiștilor Europeni (PSE), este unul dintre politicienii care, după configurarea reacției UE la „problema autocrației”, candidează acum pentru o poziție de conducere. Celălalt candidat este Manfred Weber, liderul Grupului politic al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

„Cei doi politicieni sunt primii candidați ai forțelor politice de centru-stânga și de centru-dreapta în scrutinul europarlamentar care se desfășoară săptămâna aceasta. Oricare câștigă speră să devină președinte al Comisiei Europene, Executivul UE, după retragerea lui Jean-Claude Juncker spre sfârșitul anului. Timmermans și Weber au avut în mod repetat dispute asupra modalităților de contracarare a tendințelor autoritariste din state UE precum Polonia, Ungaria și România. De-a lungul unui deceniu de crize în Europa – generate, printre altele, de datoriile suverane, de situația din Grecia, de imigrație și Brexit – lupta pentru respectarea normelor democratice pare a fi probabil cea mai gravă de la nivelul Uniunii Europene. Au fost amplificate vechile clivaje și au apărut unele noi: între Est și Vest, între vechi state membre UE care deplâng erodarea drepturilor fundamentale și noile state, care denunță standardele duble. Cei care avertizează asupra riscurilor ascensiunii autoritarismului în cadrul UE afirmă că acest fenomen atacă esența unei uniuni construite pentru protejarea democrațiilor și a drepturilor omului după ororile nazismului și situația devastatoare din al II-lea Război Mondial”, observă editorialiștii FT.

Uniunea Europeană a mai avut probleme cu un guvern care voia să încalce normele statului de drept și să utilizeze sistemul democratic în favoarea liderului său. În Italia, Silvio Berlusconi, un magnat din domeniul media devenit politician, a avut astfel de tendințe în anii 1990, cu mult înainte ca țări foste comuniste să adere la UE. De asemenea, vechi state membre UE au încălcat reglementările privind deficitul. Dar erodarea standardelor democratice constituie o etapă nouă, mai periculoasă.

„Este ceva absolut nou. Silvio Berlusconi a încercat să ascundă neregulile. Procedurile de sancționare erau jenante. Dar nu a vrut niciodată vreun stat membru confruntări pe tema reglementărilor. Principalul risc este afectarea comunității de norme juridice, care este centrul Uniunii Europene”, afirmă Heather Grabbe, directorul Institutului pentru Politici Europene al Fundației pentru o Societate Deschisă și fost oficial în cadrul Comisiei Europene.

Această amenințare a consolidat opinia unor capitale europene, în principal a Parisului, că Uniunea Europeană poate că s-a extins prea rapid și că ar fi fost nevoie de mai mult timp până la admiterea unor membri noi.

Uniunea Europeană are două mecanisme de sancționare a statelor membre. Le poate reclama la Curtea Europeană de Justiție prin proceduri individuale de sancționare, un parcurs eficient, dar lent. sau pot fi inițiate proceduri disciplinare prin care pot fi suspendate drepturile de vot ale unor state. Dar o astfel de sancțiune poate fi blocată ușor de un alt stat membru.

„Mulți consideră aceste instrumente total inadecvate. Unele guverne afirmă că o sancțiune mai puternică ar fi reducerea finanțării europene, un sistem în care Polonia și Ungaria sunt principalii beneficiari. Alții cred că prerogativele de blocare a finanțării europene există deja, dar nu există voința politică de a le aplica”, observă FT.

De pe poziții opuse, Frans Timmermans și Manfred Weber sunt de acord cu gravitatea problemei. Weber afirmă că riscul autoritarismului la nivelul UE este mai grav decât votul Marii Britanii pentru ieșirea din UE, „deoarece valorile fundamentale sunt întotdeauna mai importante decât apartenența sau nu a unui stat” la organizație.

Timmermans oferă o perspectivă și mai sumbră. El cataloghează tendințele antidemocratice din unele state UE drept „amenințare existențială” la adresa Uniunii Europene. „Știm din istoria noastră europeană că prin democrația se poate crea autocrație. Hitler a ajuns la putere prin mijloace democratice, iar în câteva săptămâni lichidase democrația și își trimisese adversarii în lagăre”, a spus el.