Grecia a blocat un pachet important de măsuri UE pentru a proteja compania de petroliere a magnatului George Prokopiou, iar Bruxelles ia în considerare o nouă abordare a sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează Financial Times. În locul unor pachete ample, aprobate în bloc, oficialii europeni analizează posibilitatea adoptării unor măsuri mai restrânse, pentru a reduce riscul ca interesele unui singur stat să blocheze sancțiuni susținute de restul UE.
Bruxellesul caută modalități de a accelera adoptarea unor restricții financiare mai bine țintite, după ce Grecia a blocat timp de săptămâni un amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Atena a cerut o derogare pentru navele companiei de transport maritim Dynagas, astfel încât acestea să poată continua să transporte GNL rusesc, în schimbul acceptării unui set de măsuri care vizează sistemul financiar al Moscovei și veniturile obținute de Rusia din exporturile de petrol.
Trei oficiali au declarat că sunt analizate acum metode prin care această tactică să fie limitată. Strategia a devenit tot mai frecventă în negocierile privind sancțiunile UE, în condițiile în care unele capitale încearcă să își protejeze companiile care continuă să desfășoare activități comerciale cu Rusia.
O idee care câștigă teren în cadrul Comisiei Europene și printre statele membre care susțin cel mai puternic Ucraina este ca sancțiunile să fie convenite și aplicate individual sau în grupuri tematice restrânse. În acest fel, UE ar renunța la pachetele foarte mari de măsuri, adoptate inclusiv pentru impactul lor public.
Oficialii europeni consideră că o asemenea abordare ar reduce riscul ca anumite măsuri să fie blocate din cauza dreptului de veto al unui stat membru.
„Acesta ar putea fi ultimul «pachet» de sancțiuni”, a declarat una dintre surse, referindu-se la măsurile aprobate în cele din urmă joi, după săptămâni de obstrucționare din partea Greciei. „Este acum foarte clar că această abordare nu mai funcționează.”
Începând din februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat 21 de așa-numite pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile au fost grupate și aprobate colectiv, cu sprijinul unanim al celor 27 de state membre.
Pachetele au fost uneori programate și din motive de vizibilitate publică sau pentru a fi anunțate la date importante, cum ar fi aniversările invaziei ruse.
Această strategie a dus însă, tot mai des, la situații în care dreptul de veto al unui stat asupra unei anumite măsuri a blocat și alte restricții care nu aveau legătură cu aceasta, dar care beneficiau de sprijinul tuturor celorlalte capitale.
Situația a devenit evidentă săptămâna trecută, când Grecia a refuzat să aprobe cel mai recent pachet de sancțiuni dacă celelalte state membre nu acceptau să acorde companiei de transport maritim Dynagas, deținută de miliardarul George Prokopiou, o derogare de la o sancțiune convenită în octombrie 2025.
Acea sancțiune urma să interzică, începând din ianuarie 2027, transportul de GNL rusesc către țări din afara Uniunii Europene.
Grecia a reușit să obțină derogarea, ceea ce va permite continuarea acestor transporturi. Este pentru prima dată când pachetul general de sancțiuni economice al UE împotriva Rusiei este slăbit.
Prin această strategie, Atena a ținut practic în loc și alte măsuri. Printre acestea se numără o inițiativă menită să împiedice Rusia să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de țiței, sancțiuni privind înghețarea totală a activelor a 94 de instituții financiare rusești și o interdicție de tranzacționare pentru 33 de bănci.
Mai mulți diplomați ai UE implicați în negocieri au calificat strategia Greciei drept „scandalosă”.
„Nu mai vreau să aud pe nimeni vorbind despre «solidaritate»”, a declarat unul dintre diplomați.
Oficialii greci și-au apărat însă poziția. Aceștia au susținut că interdicția privind transportul GNL a fost convenită din greșeală, că măsura ar afecta mai degrabă compania Dynagas decât economia Rusiei și că ar avantaja armatorii concurenți din China sau din alte state din afara UE.
Susținătorii noii metode consideră că măsurile puternice și eficiente ar putea fi aprobate rapid de Consiliul statelor membre ale UE, fără atenția publică și disputele generate de pachetele ample de sancțiuni.
Într-un astfel de sistem, obiecțiile unui singur stat nu ar mai putea bloca sau întârzia automat alte sancțiuni.
Unii oficiali avertizează însă că actuala strategie are și un avantaj: permite capitalelor să înțeleagă că mai multe state membre vor suporta repercusiuni economice în urma deciziilor privind sancțiunile. Acest lucru le poate ajuta să ajungă la concluzia că este justificat ca toate să își asume o parte din costuri.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat despre o eventuală schimbare a strategiei privind sancțiunile.
„Cu toate acestea, merită menționat că, după 21 de pachete de această amploare de la începutul războiului, Rusia face obiectul unui număr mare de sancțiuni care o supun unei presiuni semnificative”, a adăugat purtătorul de cuvânt.