Germania comemorează cele mai grave revolte rasiste de după Război. Ce s-a întâmplat acum 20 de ani la Rostock. VIDEO

Germania urmează să comemoreze începând de miercuri cele mai grave revolte rasiste de după Război, în urmă cu 20 de ani, la Rostock, în timp ce mișcarea neonazistă rămâne activă în fosta Republică Democratică Germană (RDG), unde este ancorată în peisajul politic regional, relatează AFP.

Președintele Joachim Gauck urmează să efectueze duminică o vizită la Rostock, un oraș considerat de două decenii un simbol al urii față de străini.

„Oriunde apar neonaziștii, noi suntem de zece ori mai numeroși decât ei” a subliniat președintele înainte de comemorare, îndemnând populația să „nu fugă” din fața extremiștilor.

În acest oraș de la Marea Baltică, neonaziști susținuți de către locuitori isterici și-au revărsat furia, în perioada 22-26 august, asupra unui centru pentru solicitanți de azil și unui cămin pentru muncitori vietnamezi.

În cartierul Lichtenhagen, câteva mii de persoane au scandat timp de patru zile „Germania (este a) germanilor, afară cu străinii!”. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din perioada nazistă.

Cu beri în mână, militanți neonaziști au aruncat cu pietre și cocteiluri Molotov asupra centrului imigranților. Ei au fost întâmpinați de către trupe de poliție prost echipate și complet dezorganizate. Oficialii politici s-au retras într-o tăcere totală.

După doar doi ani de la Reunificare „au fost trezite cele mai rele amintiri ale progromurilor naziste”, afirmă postul regional NDR, care a consacrat un documentar acestor revolte.

„Masele (…), care au încurajat (criminalii), le-au furnizat benzină pentru prăjirea cârnaților pe grătar. Aceste mase au rămas fără chip, nepedepsite”, scrie Die Zeit, exprimându-și regretul.

„Era o perioadă foarte specială, imediat după prăbușirea Zidului Berlinului. Societatea era în plină schimbare” a declarat pentru AFP Dierk Borstel, expert în domeniul extremismului de dreapta la Universitatea Bielefeld.

Principalul port în fosta RDG, Rostock a fost antrenat în furtuna economică apărută după Reunificare. Șomerii stăteau la coadă în fața sediilor serviciilor sociale.

Germania de Est nu avea nicio experiență cu imigrația. Puținii munictori străini, veniți din țările socialiste prietene, trăiau izolați de populație. În urmă cu aproape un an, au avut loc revolte rasiste și la Hoyswerda, în fosta RDG.

Acesta a fost contextul în care s-a creat un centru de primire pentru solicitanți de azil, în acest cartier de blocuri de locuit.

În plus, în Germania avea loc o dezbatere virulentă asupra dreptului de azil, subliniază Borstel. În urma războiului din fosta Iugoslavie, numărul solicitanților de azil a atins în 1992 un record.

Foarte repede, refugiați, numeroși dintre ei romi din România, au început să se înghesuie în centrul din Rostock. Zeci de familii campează pe gazon, înconjurați de mizerie și excremente, din cauza lipsei de toalete.

Solicitanții de azil sunt evacuați din centru abia după a treia noapte de revolte. În clădire rămân închiși aproximativ 120 de vietnamezi. Un început de incendiu, provocat de cocteiluri Molotov, devastează imobilul. Ei scapă de moarte în ultimul moment.

Un bărbat care alerga, purtând un tricou al echipei naționale de fotbal, îl salută pe un altul cu salutul hitlerist, distrându-se. Fotografia face înconjurul lumii.

„Istoria nu se repetă niciodată”, subliniază în prezent Borstel. „Dar ceea ce rămâne o constantă sunt violențele cotidiene ale extremei drepte”, adaugă el.

De la Reunificare, 58 de persoane au fost victime ale unor crime de natură rasistă, potrivit Ministerului de Interne. Presa evocă, în general, 149 de victime.

Partidul neonazist NPD, pe care Berlinul plănuiește să îl scoată în afara legii, face parte din peisajul politic al fostei RDG. Acesta are reprezentanți în două Parlamente regionale.

Un grup de trei neonaziști este suspectat că a ucis nouă străini în perioada 2000-2006, dar și o polițistă în 2007. Cazul a provocat emoție puternică, deoarece anchetatorii nu au luat în serios, ani de zile, teza unor crime de natură rasistă.

Gaidau Ion, [email protected]