Germania trimite imigranții înapoi în Austria

Mulți dintre imigranții retrimiși în Austria nu aveau documente valide, în timp ce alții nu voiau să ceară azil în Germania, ci în alte țări, mai ales în cele scandinave, a precizat poliția.

Majoitatea celor retrimiși în Austria nu sunt sirieni, care de obicei obțin azil. Ei sunt în mare parte imigranți din Afganistan, dar și din Maroc și Algeria, a adăugat poliția austriacă.

„Numărul zilnic de imigranți trimiși înapoi a crescut de la 60 în decembrie, la 200 de la începutul anului”, a declarat pentru AFP David Furtner, purtător de cuvânt al poliției din landul Austria Superioară.

Săptămânaa trecută, Suedia, una dintre destinațiile preferate de mulți dintre imigranți, a încercat să reducă numărul acestora impunând controale de identitate persoanelor care intră în țară din Danemarca.

ECONOMIE INS: Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 2,2% în 2025. Care e serviciul care a înregistrat o creștere

10:19

ALEGERI Alegeri cruciale în Ungaria. „Războiul împotriva Bruxelles-ului”, arma electorală a lui Viktor Orban împotriva lui Peter Magyar

10:13

Peste 500 de femei au depus plângere la poliția din Koln în urma agresiunilor sexuale și furturilor comise în noaptea de Revelion, în timp ce la Hamburg au fost depuse peste 100 de reclamații.

Majoritatea agresorilor ar fi de origine nord-africană sau arabă, ceea ce a alimentat dezbaterile privind decizia Germaniei de a primi peste un milion de imigranți în țară anul trecut.

Criticată pentru politica sa în favoarea solicitanților de azil, pe fondul agresiunilor de la Koln, cancelarul Angela Merkel a promis înăsprirea legislației.

„Cele petrecute în noaptea de Revelion sunt delicte penale respingătoare, care necesită răspunsuri hotărâte”, a declarat Merkel, la finalul unei reuniuni de două zile a conducerii CDU, desfășurată la Mainz. Înăsprirea legilor „este în interesul cetățenilor, dar și în interesul marii majorități a refugiaților”, a adăugat ea.

Astfel, Merkel a informat că o persoană își poate pierde dreptul la azil dacă comite delicte, chiar și în cazul în care este condamnată cu suspendare.