Giorgio Napolitano demisionează din funcția de președinte al Italiei

Napolitano „a semnat în această dimineață, la ora 10.35 (11.35 ora României) actul de demisie”, anunță comunicatul.

Scrisoarea de demisie a fost transmisă președintelui Camerei Deputaților, Laura Boldrini, care urmează să convoace adunarea „marilor electori” în termen de 15 zile, președintelui Senatului, Pietro Grasso, care va asigura interimatul și șefului Guvernului, Matteo Renzi.

Ales pentru prima dată în 2006 și reales în aprilie 2013 în lipsa unui acord în Parlament cu privire la un alt candidat, Napolitano nu și-a ascuns niciodată intenția de a demisiona înainte de încheierea celor șapte ani de mandat, în 2020, din cauza vârstei înaintate și a problemelor de sănătate.

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

CONTROVERSĂ Guvernul Bolojan discriminează șoferii prin reducerea accizei numai la motorină? Explicațiile unui expert în combaterea discriminării

05:00

Cursa pentru găsirea unui succesor al acestuia a fost lansată la jumătatea lui decembrie, atunci când Napolitano a anunțat că intenționează să nu mai rămână mult timp la conducerea țării, asigurând că își va termina mandatul odată cu încheierea președinției italiene a UE.

În primele trei tururi de scrutin, un candidat trebuie să întrunească majoritatea de două treimi din totalul de 1.009 „mari electori” – deputați, senatori și 58 de reprezentanți ai regiunilor – pentru a fi ales, însă la cel de-al patrulea tur de scrutin este necesară majoritatea simplă.

Șeful Guvernului, Matteo Renzi, a promis în repetate rânduri în ultimele săptămâni că va fi ales un candidat în cel de-al patrulea tur de scrutin.

Partidul Democrat (PD) dispune de un minim de 415 senatori și deputați, cărora li se adaugă câteva zeci de aliați. Dar în 2013, peste 100 de membri ai PD au refuzat să voteze pentru fostul lor lider, Romano Prodi.

Un acord cu Silvio Berlusconi privind o personalitate de centru-stânga este posibil, dar PD riscă să îl respingă încă o dată și să caute mai degrabă o personalitate susceptibilă să placă Mișcării Cinci Stele a lui Beppe Grillo.

Renzi a recunoscut că găsirea unui succesor va fi „delicată și dificilă” și și-a exprimat speranța că va fi ales un „arbitru echilibrat și înțelept, un garant al instituțiilor, care să fie deasupra partidelor”.

„Alegerea președintelui Republicii, ca și cea a Papei, este complet imprevizibilă și, contrar unui conclav, nu are nici măcar susținerea Duhului Sfânt”, a scris miercuri La Stampa într-un editorial.

Printre numele posibililor succesori ai lui Napolitano se numără Romano Prodi, fostul șef al Guvernului Giuliano Amato, fostul primar al Romei Walter Veltroni, miniștrii Pier Carlo Padoan (Economie) sau Roberta Pinotti (Apărare), dar niciunul nu pare în măsură să întrunească un consens.

Citat deseori, președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a declarat pentru săptămânalul Die Zeit că aceasta „nu este treaba sa”. Fostul comisar european Emma Bonino, posibil outsider, a anunțat luni că suferă de cancer.