Grecia se arată dispusă la compromis, înainte de o întâlnire de urgență cu creditorii

Ministrul elen de Finanțe Yanis Varoufakis a afirmat în fața Parlamentului de la Atena că guvernul nu intenționează să denunțe actualul program de salvare și să lase bugetul să scape de sub control. El a spus că Grecia va aplica circa 70% din reformele deja incluse în actualul program cu creditorii țării.

Una dintre concesiile guvernului este continuarea privatizării principalului port din Grecia, Pireu, care va fi anunțată de ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis, la reuniunea de urgență de miercuri cu miniștrii de Finanțe europeni. Liderii eleni anunțaseră anterior că vânzarea va fi blocată.

Vânzarea unei participații de 67% la Autoritatea Portuară Pireu este una dintre cele mai mari tranzacții prevăzută în planul de privatizare convenit de guvernul anterior cu troica creditorilor.

EXCLUSIV Dosarul „Oxy Residence 2”. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa. Dezvoltatorul a mai fost condamnat în trecut

05:30

SCANDALOS USR l-a blocat pe reporterul Gândul să-și formuleze întrebarea, după ședința de revalidare a lui Dominic Fritz. Gândul protestează față de atitudinea membrilor USR prezenți și denunță public maniera agresivă a unui partid politic. Iată întrebarea care i-a deranjat pe cei de la USR

05:00

Potrivit unor surse apropiate situației, vânzarea portului ar putea aduce statului grec până la 800 de milioane de euro, iar ofertele angajante sunt așteptate până la sfârșitul lunii martie.

Autoritățile de la Atena conveniseră cu creditorii că în acest an vor fi vândute active în valoare de 2,8 miliarde de euro, dar noul guvern insistă că unele dintre acestea nu vor mai fi valorificate, precum compania națională de utilități.

„Partea elenă a intrat în negocieri de pe o poziție de forță dar foarte curând a realizat că situația este mai gravă decât s-a așteptat, confruntându-se cu un zid de beton. Foarte rapid a început o întoarcere de 180 de grade. Varoufakis a început încet încet să toarne mai multă apă în vinul său”, a declarat Aristides Hatzis, profesor asociat în drept și economie la Universitatea din Atena.

Prețurile obligațiunilor elene au crescut marți pentru prima oară în ultimele cinci zile, investitorii sperând că ar putea fi spațiu pentru un acord care să evite deficitul de finanțare al Greciei. Orice acord necesită însă ca Germania să își relaxeze poziția față de Grecia, în blocajul cu creditorii legat de condițiile programului de sprijin în valoare de 240 de miliarde de euro.

Randamentul obligațiunilor elene pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, la 10,2%. Indicele ASE al bursei din Atena a urcat cu până la 6,8%. De la venirea la putere a premierului Alexis Tsipras, pe 25 ianuarie, ASE a scăzut cu 3,8%.

Comisia Europeană a dezmințit în schimb informația că va prezenta miercuri o propunere de compromis, precizând că au loc contacte foarte intense între președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul Tsipas și alți lideri, planul discutat fiind rămânerea Greciei în zona euro.

Potrivit Comisiei, așteptările pentru un acord final în această săptămână sunt reduse.

Liderii eleni au încercat, înainte de reuniunea miniștrilor de Finanțe de miercuri, să atragă sprijin pentru o finanțare punte de 10 miliarde de euro, ca să câștige timp de negociere cu creditorii.

Varoufakis va propune miercuri suplimentarea cu 8 miliarde de euro a titlurilor de Trezorerie pe care statul elen le poate emite.

Liderii germani au spus însă că nu vor extinde asistența acordată Greciei, în lipsa unor condiții. Merkel a declarat luni la Washington că actualele programe de sprijin reprezintă baza discuțiilor cu Grecia.

„Aștept ca Grecia să vină cu o propunere viabilă și atunci vom discuta”, a spus Merkel.

Lipsa unui acord riscă să lase Grecia fără finanțare, la sfârșitul acestei luni, când expiră actualul program de susținere, situația care pune în pericol apartenența statului elen la zona euro.

Datoria publică a Greciei, de circa 320 de miliarde de euro, echivalează cu 175% din PIB.

Circa 100 de miliarde de euro din această datorie trebuie să anulată, pentru ca aceasta să fie viabilă, a declarat Matthieu Pigasse, șeful Lazard Financial Advisory, angajată de guvernul grec pentru consultanță în administrarea datoriei publice și management fiscal.

O astfel de restructurare ar aduce raportul dintre datoria publică și PIB la 120% până în 2020 și ar face povara datoriilor mai sustenabilă, a spus Pigasse.

În spatele retoricii publice, guvernul elen s-a arătat mai dispus să colaboreze, în discuțiile cu reprezentanții troicii creditorilor (FMI, CE și BCE), potrivit unui oficial reprezentând creditorii.

Doi alți oficiali ai troicii au spus că Grecia ar putea beneficia de mai mult timp pentru a preznta propuneri complete, dacă premierul Tsipras va accepta necesitatea unui nou program, care ar include monitorizare și angajamente de a nu renunța la cele mai importante reforme din programul de salvare.

Noul guvern a anunțat o serie de măsuri precum majorarea treptată a salariului minim și creșterea pragului pentru veniturile scutite de taxe. Planul va fi suspus miercuri unui vot de încredere în Parlament. Măsurile ar încălca însă termenii programului de salvare.

Tsipras a explicat că măsurile sunt necesare pentru atenuarea crizei umanitare din Grecia, după cinci ani de austeritate. Un sdondaj realizat de Skai Television a arătat că 72% dintre greci susțin tactica de negociere a guvernului.

Pe de altă parte, ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos, a avertizat că Grecia ar putea împrumuta fonduri din „altă sursă” în cazul în care Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras nu va ajunge la un acord cu partenerii din zona euro.

Kammenos a precizat că Grecia ar putea solicita finanțare din partea Statelor Unite, Chinei sau Rusiei.