Guvernul proeuropean al Republicii Moldova a fost demis după doar 3 luni de activitate, printr-o moțiune de cenzură a stângii

Moțiunea de cenzură a fost depusă de 42 de deputați ai comuniștilor și socialiștilor de la PCRM și PSRM, conduse de fostul președinte Vladimir Voronin, respectiv de Igor Dodon, și a fost votată de 65 de deputați, primind și sprijinul Partidului Democrat, condus de Marian Lupu. Partidul Democrat al lui Lupu face parte din alianța proeuropeană care susținea Guvernul Streleț – Alianța pentru Integrare Europeană.

Unul dintre cei mai marcanți membri ai PDM este controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, fost deputat al formațiunii politice până în vara acestui an. Plahotniuc a fost acuzat de fostul premier Vlad Filat, atunci când i s-a ridicat imunitatea pentru a fi anchetat în dosarul „Jaful secolului”, că se află în spatele unei încercări de destabilizare a Guvernului și că dorește organizarea de alegeri anticipate.

FLASH NEWS Dan Dungaciu: „România a ajuns să își cumpere credibilitatea externă după ce actuala putere a compromis interesele statului român”

09:00

MILITAR Îngrijorare la Pentagon. China dezvoltă un sistem de navigație fără GPS, pentru a evita urmărirea submarinelor. „Se complică operațiunile SUA în Indo-Pacific”

09:00

Valeriu Streleț a fost acuzat în textul moțiunii că este implicat în actele de corupție de la Banca de Economii, unde a avut loc așa-numitul „jaf al secolului”, în urma căruia au dispărut în jur de 1 miliard de dolari, precum și că a încercat să îi țină spatele fostului premier Vlad Filat, pus sub acuzare în acest caz, alături de afaceristul Ilan Shor, ales primar la Orhei.

De asemenea, moțiunea a atacat faptul că Streleț a cerut demiterea șefului Centrului Național Anticorupție, care anchetează dosarul în care este implicat și Filat. În moțiune, Streleț a fost acuzat și că asupra lui planează suspiciuni de corupție, prin „facilitarea activității” unor firme implicate în „jaful secolului”, folosite la scoaterea banilor din bancă – Caravita și Bioprotect.

„Considerăm inacceptabil atitudinea și comportamentul domnului prim-ministru din ultimele două săptămâni. Au fost acțiuni care nu au fost de înțeles. Îi reproșăm domnului prim-ministru că împreună cu Vlad Filat au stat în spatele protestelor împotriva membrilor de alianță. Am așteptat ca după nenumărate discuții cu colegii noștri să revină în alianță. Domnia sa nu demonstrează capacitate de a scoate țara din criză. Îl acuzăm pe prim-ministrul de obstrucționare a investigării fraudelor de la Banca de Economii. A încercat să demită șeful Centrului Național Anticorupție. Noi nu avem acum majoritate parlamentară, iar domnul premier nu a înțeles acest lucru. A încercat să aducă argumente cu un vot din închisoare”, a declarat Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova, conform site-ului deschide.md.

Potrivit legislației, în cel mult trei zile, Cabinetul de miniștri va trebui să-și dea demisia, iar șeful statului va desemna un nou prim-ministru, conform Unimedia. Ulterior, într-un interval de 15 zile, premierul desemnat va prezenta Parlamentului propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de deputați, noii miniștri vor putea depune jurământul.

În situația în care deputații vor respinge noul Cabinet și programul de guvernare, șeful statului poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri parlamentare anticipate.

Guvernul condus de Valeriu Streleț a fost votat de Parlament la 30 iulie 2015, cu voturile a 52 de deputați PLDM, PD și PL.

Reacția României. MAE: „Trebuie să prevaleze mandatul pro-european încredințat de cetățeni la alegerile legislative”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat printr-un comunicat de presă, considerând că „în contextul complex din vecinătatea estică, stabilitatea Republicii Moldova trebuie sa fie prima prioritate după care să se ghideze în acest moment acțiunea tuturor forțelor politice responsabile. În egală măsură, în acest context, trebuie să prevaleze mandatul pro-european încredințat de cetățeni la alegerile legislative din noiembrie 2014, reconfirmat la alegerile locale din iunie 2015″.

MAE mai anunță că așteaptă formarea cât mai rapidă a unui nou Guvern, care „să pună în aplicare, în mod coerent și consecvent, un program construit pe asigurarea stabilității Republicii Moldova, remedierea dificultăților socio-economice curente și avansarea pe traseul european”.