Guvernul SUA a declasificat documente secrete, dar se confruntă cu noi dezvăluiri

Biroul directorului serviciilor americane de informații (ODNI), care este supus unei presiuni tot maimari de către Congres, în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden, a declasificat miercuri documente secrete, dar urmează să se confrunte cu noi dezvăluiri privind extinderea programelor NSA de supraveghere, informează Mediafax.

Făcând publice câteva documente cu puțin înaintea unei audieri a unor reprezentanți din domeniile Justiției și Informațiilor în Comisia Judiciară a Senatului, directorul său (DNI), James Clapper, afirmă că acționează în „interesul unei transparențe sporite”, justifică ODNI într-un comunicat, care a intrat astfel în jocul transparenței după două luni de la furtuna provocată de fostul consultant al Agenției Naționale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden, potrivit AFP.

Unul dintre documente este autorizația Curții de Supraveghere a Informațiilor Străine (FISC), emisă pe 25 aprilie 2013, care obligă operatorul telefonic Verizon să livreze NSA zilnic, timp de trei luni, toate metadatele (numărul apelat, durata apelurilor). Edward Snowden a devenit cunoscut dezvăluind existența acestui document, pe 5 iunie, în ziarul britanic The Guardian.

EVENIMENTJames Heckman, antreprenorul american care a colaborat cu Yahoo și News Corp, vine la Forum Europa, organizat de AUR la Palatul Parlamentului

13:56

FLASH NEWSCând va fi lansat portofelul de identitate digitală. Anunțul făcut de premierul Luca Niculescu

13:45

Alt document declasificat datează din 2011 și prezintă aceste programe de supraveghere într-un fel de pledoarie în vederea prelungirii autorizării lor. Programul de colectare de metadate a fost prelungit până în 2015.

În cursul unei audieri, miercuri, într-o comisie senatorială, numărul doi din cadrul Departamentului Justiției James Cole s-a referit la acest document pentru a explica ce face Guvernul cu această colectare masivă.

Ce este XKeyscore

El a pledat, astfel, că „Guvernul poate căuta date doar dacă suspectează în mod argumentat că numărul de telefon căutat este asociat cu anumite organizații teroriste”.

„Acest lucru este necesar să fie documentat. Dacă nu este, nu obții acces la el”, a dat el asigurări. În 2012, din miliarde de date stocate, au fost efectuate căutări privind „300 de identificatori unici”, care au condus la 12 rapoarte FBI.

Însă o nouă dezvăluire, miercuri, a ziarului The Guardian riscă să le dea apă la moară unor americani și congresmeni care critică atotputernicia serviciilor de informații.

Citând documente furnizate de către Snowden, cotidianul britanic afirmă că un program secret aparținând NSA, cunoscut sub numele de XKeyscore, permite supravegherea „aproape a tot ceea ce un utilizator lambda” face într-o rețea. XKeyscore permite, astfel, supravegherea în timp real a e-mailurilor, căutărilor sau utilizarii rețelelor partajate ale unei ținte date.

Programul se bazează pe utilizarea a 500 de servere, situate în întreag lume, inclusiv în Rusia, China sau Venezuela.

Contrar altor sisteme de supraveghere, a căror existență a fost deja dezvăluită, el oferă posibilitatea de a acționa fără a cunoaște un identificator „puternic” al unei ținte, cum ar fi adresa de e-mail a acesteia. XKeyscore permite, de exemplu, să se ajungă la o persoană pornind de la o simplă căutare efectuată pe Internet. Potrivit documentelor, programul a permis agenților americani să captureze „peste 300 de teroriști”, scrie The Guardian.

Reacționând într-un comunicat, miercuri seara, NSA a reafirmat că activitățile sale sunt îndreptate „numai” împotriva unor „ținte străine legitime” și apreciază că „divulgarea publică a unor date clasificate despre sisteme de colectare aparținând NSA, fără o prezentare în context, nu face altceva decât să îi pună în pericol sursele și metodele, sporind confuzia într-o problemă foarte importantă pentru țară”.

„Dezvăluiri continue și selective ale unor tehnici și instrumente specifice utilizate de către NSA (…) aduce prejudicii securității naționale”, adaugă agenția.

În ceea ce îi privește, senatorii nu le-au adresat întrebări celor audiați în legătură cu aceste noi dezvăluiri. Președintele Comisiei, democratul Patrick Leahy, a insistat însă asupra nevoii de a obține „răspunsuri directe” la întrebările congresmenilor.

Camera Reprezentanților a lansat deja, săptămâna trecută, un avertisment, respingând doar cu o diferență de câteva voturi o propunere vizând reducerea fondurilor alocate programelor de spionaj și în special colectării de metadate.