Întâi și-au plâns morții. Acum, oamenii din Nepal află de cea de-a doua catastrofă care le-a lovit țara

Seismul care a afectat Nepalul la 25 aprilie a provocat moartea a peste 5.000 de persoane și a generat haos în capitala Kathmandu, plămânul economic al țării. Monumente în ruine, locuințe și drumuri distruse, comunicații întrerupte, reconstrucția se anunță dificilă într-una dintre cele mai sărace țări din lume, comentează cotidianul francez. Statul se află pe locul 157 din 187 în privința indicelui dezvoltării umane și aproximativ 25 la sută dintre cei 27 de milioane de locuitori trăiesc sub pragul sărăciei.

Cu munții săi înalți, Acoperișul lumii, cum este supranumit Nepalul, este una dintre țările cele mai muntoase de pe planetă. Două treimi dintre locuitori lucrează în agricultură, domeniu care nu reușește însă să le satisfacă necesitățile. Țara este într-o nesiguranță alimentară constantă, așa cum o descrie raportul UNICEF. Rezervele ajung abia pentru lunile de iarnă și jumătate dintre copii înregistrează întârzieri în procesul de creștere.

Cutremurul s-a produs chiar înainte de sezonul musonic, în momentul în care nepalezii pregătesc culturile. „Treizeci și șase de districte (din 75) fiind afectate, este puțin probabil ca previziunile de creștere să fie menținute”, estimează Bishamber Pyakurel, economist din Katmandu. Agricultura repezintă 35 la sută din PIB-ul țării.

Potrivit statisticilor oficiale, creșterea a atins 5,5 la sută anul trecut în Nepal. Dar în același timp, nivelul inflației s-a ridicat la 6,9 la sută, reducând brusc puterea de cumpărare a nepalezilor.

Situată între India și China, țara este dependentă din punct de vedere economic de acești doi giganți, o situație care o face foarte vulnerabilă la fluctuațiile externe. Rupia nepaleză este corelată cu rupia indiană.

Țara nu poate conta pe investițiile străine, ea rămâne una dintre țările cel mai puțin atractive din lume în acest domeniu în special din cauza infrastructurii insuficiente și a birocrației. Importurile sale reprezintă practic aproape o treime din PIB. Țara importă în principal petrol și gaz pentru a-și susține nevoile energetice, dar și materii prime agricole și produse fabricate precum haine sau material electric și electronic.

Prin comparație, exporturile sale sunt mult mai mici (883 milioane de dolari în 2013) și foarte puțin diversificate: haine, covoare, pashmina (un cașmir foarte fin) și alte produse textile, trimise în marea lor majoritate către India.

Înainte de cutremur, dezvoltarea sa era puternic dependentă de ajutorul internațional. Acesta reprezintă 26 la sută din bugetul național, potrivit datelor publicate de guvern pentru 2010-2011, respectiv 1,5 miliarde de euro. Principalele sectoare ajutate sunt educația, dezvoltarea locală și sănătatea. Printre cei mai importanți donatori se numără Banca Mondială, Banca Asiatică, China, ONU și Marea Britanie.

Această nouă catastrofă umanitară riscă să accentueze dependența față de ajutorul internațional. Dacă se cumulează primele ajutoare financiare deja promise de comunitatea internațională, Nepalul ar putea conta pe cel puțin 19,5 milioane de euro.

Țara depinde și de banii trimiși de muncitorii expatriați, care reprezintă 26 la sută din bugetul național.

Cu opt din zece cele mai înalte vârfuri din lume și patru situri aflate în patrimoniul UNESCO pe teritoriul său, Nepalul seduce atât amatorii de drumeții, cât și pe cei de natură și cultură.

Deschisă pentru străini în 1951, țara a primit aproximativ 800.000 de vizitatori în 2013. Sectorul serviciilor, care include turismul, echivalează cu aproape jumătate din PIB. Totuși, acesta rămâne sub potențialul său din cauza legăturilor aeriene limitate și a lipsei de unități de cazare de calitate și personal calificat în acest sector.

Seismul a devastat o parte din siturile istorice din Valea Kathmandu, aflată în patrimoniul UNESCO. Astfel, „90 la sută din monumentele din Durbar Square din Kathmandu s-au prăbușit, la fel ca 50 la sută din templele din Durbar Square din Patan”, estimează Christian Manhart, corespondentul UNESCO în Nepal.

UNESCO este tentată să asiste restaurarea monumentelor care au fost deja reconstruite parțial după cutremurul din 1934. Dar această asistență riscă să fie lungă și complexă, clădirile și sculpturile fiind rezultatul unei tehnici unice.

În fața acestei situații de criză, viitorul Nepalului este legat de deciziile sale în materie de politică internă. Războiul civil, care a devastat țara între 1996 și 2006, a condus în cele din urmă la abolirea monarhiei. Dar de atunci, țara încă nu a reușit să elaboreze o Constituție. O situație de criză politică ce o împiedică să propună o strategie reală de dezvoltare.

Cu toate acestea, dincolo de potențialul turistic care trebuie relansat, țara ar putea să se sprijine pe o altă mană financiară: producția de energie hidroelectrică. Grație râurilor provenite din ghețari, Nepalul dispune de resurse de apă considerabile. Centralele hidroelectrice ar permite acoperirea deficitului de electricitate din Nepal dar și din India.