Inteligența Artificială schimbă FUNDAMENTAL lumea în care trăim. Reacția Democrației liberale la apariția Autoritarismului digital

Inteligența Artificială schimbă FUNDAMENTAL lumea în care trăim. Reacția Democrației liberale la apariția Autoritarismului digital
Autoritarismul digital determină Democrațiile liberale să-și definească poziția față de cenzură și supraveghere electronică. Citește continuarea analizei despre influența Inteligenței Artificiale într-un viitor conflict de sisteme sociale

Apariția unui model de guvernanță de tipul Autoritarismului Digital ar putea înviora democrațiile liberale, scrie Nicholas Wright într-o analiză publicată pe foreignaffairs.com. Răspunsul acestora va depinde, pe de o parte, modul în care abordează Inteligența Artificială, iar pe de alta, de atitudinea față de modelul autoritarian. Pentru moment, perspectivele sunt optimiste.

Pe plan intern, până și democrațiile consolidate au nevoie de eforturi concertate pentru a gestiona dezvoltarea noilor tehnologii. Un prim motiv de optimism este destinația comună. Țările cu puternice tradiții în exercitarea libertăților individuale vor evolua în aceeași direcție cu noile tehnologii. Forța societății americane, de exemplu, s-a împotrivit programelor guvernamentale de supraveghere în masă, chiar dacă succesul lor e relativ. Majoritatea cetățenilor din democrațiile liberale înțelege necesitatea spionajului extern și supravegherea internă de tip contraterorist, dar puternice mecanisme de verificare și control țin în frâu aparatul de securitate ale statului. Aceste mecanisme au devenit ținta atacurilor și trebuie întărite, dar societatea a mai făcut acest efort și în trecut, așa că nu îi va fi greu.

În Occident, libertățile individuale nu sunt amenințate doar de guvern. Marile concerne digitale au devenit tot mai puternice, înghițindu-și competitorii și influențând guvernele să le aprobe legislații favorabile. Dar societatea a mai depășit astfel de provocări și în trecut, cu ocazia altor revoluții tehnologice. Giganții digitali atacă diversitatea media și conținutul de interes general și elimină orice regulă în comunicarea politică. Însă la fel au făcut-o radiourile și televiziunea, când au apărut, iar răspunsul societății a fost la înălțime. Până la urmă, și media online și noii „jurnaliști de Internet” se vor supune unor reglementări. De exemplu, deși s-a împotrivit ani la rândul ideii de a marca pentru public materialele electorale care apar pe Facebook, așa cum se face în televiziune, Mark Zuckerberg a fost nevoit să cedeze anul trecut presiunii politice.

Totuși, democrațiile liberale nu se pot culca pe o ureche. Sondajele recente sugerează că, în societățile occidentale, ideea că democrația este esențială a intrat într-un con de umbră, însă mai e mult până când asta să devină o amenințare.

Și provocarea generată de apariția Autoritarismului digital ar putea întări democrațiile liberale.Tendința umană de a defini competiția ca o confruntare înte „noi” și „ei” va determina țările occidentale să-și definească atitudinea față de cenzură și supravegherea electronică – cel puțin parțial – în opoziție cu noul competitor. Multă lume consideră plictisitoare polologhia despre protecția datelor și nu îi pasă de supravegherea electronică. Dar când aceste concepte vor sta la baza unor regimuri distopice din lumea reală, nu vor mai fi nici plictisitoare, nici abstracte. Guvernele și coloșii digitali vor trebuie să ne explice în ce fel sunt diferiți de ceilalți.

(va urma)

 

 

Inchide