• Publicat:
  • Actualizat:
Internațional

Intervenția în Siria, amânată până la raportul experților ONU despre atacul chimic. SUA arată cu degetul spre ruși: „Nu vedem nicio rezolvare posibilă”

Intervenția în Siria, amânată până la raportul experților ONU despre atacul chimic. SUA arată cu degetul spre ruși: „Nu vedem nicio rezolvare posibilă”
O decizie care ne afectează pe toți

Luptele politice au amânat o decizie privind intervenția marilor puteri occidentale în Siria. Proiectul de rezoluție înaintat miercuri de Londra care autorizează o intervenție internațională în Siria nu a avut sprijin politic în Consiliul de Securitate al ONU, cei cinci membri permanenți amânând o decizie până la primirea raportului pe marginea atacului chimic care ar fi avut loc în 21 august. Astfel, decizia este așteptată să fie luată peste câteva zile, când experții ONU aflați acum în Siria își vor încheia ancheta.

După discuții care au durat aproximativ o oră, reprezentanții SUA, Rusiei, Chinei, Franței și Marii Britanii – țările cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate – au decis că vor trimite draftul guvernelor lor, pentru noi consultații, a declarat o sursă pentru Associated Press, sub protecția anonimatului. Cele cinci țări nu au supus proiectul de rezoluție la vot, însă, dacă ar fi făcut-o, s-ar fi lovit, ca în alte dăți, de opoziția Rusiei.

Apel la răbdare

Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, le-a cerut membrilor Consiliului de Securitate să îi lase pe experții ONU în Siria să-și termine treaba.

„Lăsați-i să își termine munca în patru zile”, a declarat Ban Ki-moon în cadrul unei conferințe de presă la Haga. Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat ulterior că este vorba despre patru zile de muncă la fața locului, începând de luni.

Prins într-o furtună politică, David Cameron își temperează planurile de raid

De asemenea, Guvernul britanic a anunțat că nu va începe raidurile în Siria înainte de a afla rezultatele experților ONU care anchetează la locul unui presupus atac cu arme chimice, potrivit unei moțiuni care va fi supusă joi Parlamentului, relatează AFP, potrivit Mediafax. Pe fondul unor tensiuni politice acasă, David Cameron a fost nevoit să își tempereze planurile de intervenție militară în Siria.

SUA acuză rușii

Totodată, Statele Unite au apreciat că proiectul de rezoluție britanic ce justifică un atac în Siria, dezbătut la Consiliul de Securitate al ONU, probabil că nu va fi aprobat, relatează AFP. „Nu vedem nicio rezolvare posibilă pentru acest vot, dată fiind opoziția continuă a rușilor”, a declarat Marie Harf, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat.

„Nu avem niciun motiv să credem că eforturile Consiliului de Securitate ar conduce la un rezultat diferit de eforturile precedente, care au eșuat toate”, a adăugat ea, amintind trei vetouri trecute ale Rusiei la proiecte de rezoluție.

La o săptămână după presupusul atac cu arme chimice al regimului Assad, în urma căruia au murit sute de oameni,  cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia și China s-au consultat cu ușile închise în privința unei eventuale intervenții în Siria.

„Am spus mereu că vrem să vedem Consiliul de Securitate al ONU asumându-și răspunderea pentru Siria. Astăzi, avem ocazia să facem acest lucru”, scria miercuri David Cameron pe Twitter, într-o serie de postări în care anunța că a terminat draftul de rezoluție. Documentul „condamnă folosirea de arme chimice de către Assad și autorizează luarea măsurilor necesare pentru protejarea civililor”, inclusiv folosirea forței armate, se mai arată pe contul de Twitter al lui Cameron.

Înaintea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite au încercat să se arate mai circumspecte în privința intervenției decât au fost în ultimele zile. Astfel, un oficial american de rang înalt a declarat, potrivit AFP, că „nicio acțiune militară nu va fi unilaterală”. „Aceasta ar trebui să-i includă pe aliații noștri internaționali”, a afirmat sursa citată, sub protecția anonimatului.

De altfel, și inițiatorul proiectului de rezoluție, David Cameron, a fost nevoit să își tempereze discursul despre intervenția în Siria, după ce legislativul a transmis că o asemenea măsură nu va fi autorizată decât dacă va fi luată împreună cu aliații internaționali – deci nu va fi o intervenție unilaterală.

Marți, Casa Albă se declara convinsă că Bashar al-Assad este responsabil de atacul chimic din 21 august, lângă Damasc. „Regimul sirian este responsabil de folosirea unor arme chimice pe 21 august, lângă Damasc, acest lucru nu ridică nicio îndoială oricui reflectează logic”, a declarat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al președintelui Barack Obama.

În baza unor rapoarte medicale, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a anunțat că au existat cel puțin 300 de morți cauzate de gaze toxice de luptă. De cealaltă parte, opoziția siriană afirmă că aproximativ 1.300 de persoane au fost ucise în acest atac chimic, care ar fi ilustrat de sute de clipuri extrem de dure postate pe rețelele de socializare.

România și-a proclamat solidaritatea cu aliații

Și președintele și premierul român au declarat marți că țara noastră va fi alături de aliați, în cazul unei decizii internaționale, și va susține o intervenție în Siria. „Pentru România, esența este, în opinia mea, consecvență și prudență. Sigur, prudența noastră are o limită și anume aceea în care ni s-ar solicita să ne solidarizăm cu aliații noștri. O vom face fără rezerve. Prudența nu poate merge până la a nu fi solidar cu aliații noștri dacă la nivelul Consiliului de Securitate, NATO, al statelor occidentale se va lua o decizie sau alta. Vom fi solidari cu aliații noștri”, a spus Traian Băsescu, care a subliniat că România va lua o decizie abia după raportul ONU.

„Nu mă pot pronunța asupra acestui lucru, pot să spun un singur lucru: facem parte dintr-o alianță de care suntem foarte mândri, o alianță a țărilor democratice, și că vom fi ca întotdeauna solidari. Acestea sunt decizii care se iau la nivel european, la nivelul NATO și la nivelul CSAT”, a declarat și premierul Victor Ponta.

Deși mulți aliați și-au anunțat deja sprijinul pentru o acțiune în Siria, Polonia, care participă la misiunea din Afganistan cu peste 1.000 de militari, a anunțat că exclude participarea sa la o intervenție în Siria. Totodată, Belgia a declarat că „încă nu este convinsă” de legitimitatea unui asemenea pas.

Inspectorii ONU au nevoie de patru zile

Inspectorii ONU și-au reluat marți misiunea de investigare a presupusului atac chimic efectuat de regimul Assad în 21 august, în urma căruia sute de persoane, inclusiv zeci de copii, au fost ucise. Cu două zile înainte, convoiul ONU a fost atacat de lunetiști. Potrivit secretarului general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, experții ONU aflați în Siria au nevoie de patru zile (începând de luni, n.red.) pentru a-și face ancheta și a întocmi un raport pentru Consiliul de Securitate. În acest context, Rusia a numit miercuri „inoportună” orice discuție a Consiliului de Securitate în absența raportului din Siria.

„Discutarea unei reacții din partea Consiliului de Securitate, înainte ca inspectorii ONU din Siria să-și prezinte raportul, este cel puțin inoportună”, a declarat ministrul adjunct de Externe, Vladimir Titov, citat de agenția rusă Interfax și preluat de AFP. Încă de la începutul războiului civil, în urmă cu doi ani, Rusia a fost principalul oponent al unei intervenții internaționale în Siria. Statul condus de Vladimir Putin și-a evacuat începând de marți peste 100 de cetățeni din Siria.

Bursele, în scădere puternică

După ce, marți, Wall Street a deschis în scădere puternică, din cauza temerilor legate de o intervenție în Siria, și bursele europene au deschis miercuri în scădere, aproape de minimul ultimelor șase săptămâni, pe fondul temerilor investitorilor legate de o posibilă intervenție militară a SUA în Siria, transmite Bloomberg.

Piețele asiatice au scăzut cu 1,6%, iar tranzacțiile futures pe indicele S&P 500 al bursei de la New York afișează un declin de 0,2%.

„Conflictul din Siria este o problemă clară, un risc pe care îl luăm în calcul. Chestiunea cheie care ne îngrijorează în privința Siriei, dar și a Egiptului, este o creștere puternică a prețurilor petrolului și potențialul de a deveni o problemă mai mare pentru piețele emergente”, comentează pentru Bloomberg un investitor elvețian.

Și bursele arabe au scăzut puternic în ultimele zile, iar prețul petrolului a atins maximul ultimelor cinci luni.

Efectele crizei siriene s-au simțit și la București, unde indicele general BET-C a scăzut în primele trei zile ale săptămânii cu 2,8% (scădere cumulată). „Se propagă și pe BVB efectul scăderilor de pe piețele externe, generate de emoțiile privind o posibilă implicare armată internațională în Siria, iar asta face mulți clienți să își marcheze profiturile și să treacă pe cash. Pe de altă parte se observă că există și cumpărare, deci sunt clienți care consideră prețurile scăzute drept o oportunitate deoarece este greu de estimat impactul unui război în Siria asupra economiei românești”, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX directorul general al BT Securities, Rareș Nilaș.

Principalele intervenții militare inițiate de occidentali fără mandat ONU

– KOSOVO, 1999

Pe 24 martie 1999, NATO lansează o campnie aeriană împotriva Iugoslaviei conduse de președintele Slobodan Miloșevici, în urma unui eșec în privința ajungerii la o soluționare politică a crizei din Kosovo. Rusia și China amenință că vor opune voturi de veto unei rezoluții ONU permițând o intervenție militară.

Operațiunea „Allied Force”, efectuată de către NATO, vizează să pună capăt represiunilor sârbe asupra populației albaneze din Kosovo și îl obligă pe Miloșevici să semneze un plan de pace.

Intervenția are loc în urma unei ofensive sârbe violente împotriva separatiștilor albanezi din cadrul Armetei pentru Eliberarea Kosovo (UCK) și unor tentative de mediere fără rezultat.

Războiul purtat de NATO angajeză până la 600 de avioane din 13 țări în bombardamente zilnice asupra unor ținte militare în Kosovo, Serbia și Muntenegru. Pe 10 iunie 1999, forțele sârbe încep să se retragă din Kosovo, care trecet sub administrația ONU.

– IRAK, 2003

În martie 2003, Washingtonul, Londra și Madridul vor să propună o rezoluție în cadrul ONU vizând aprobarea unui Război în Irak, regimul fiind suspectat că deține arme de distrugere în masă. Proiectul este retras înainte de vot, din cauza lipsei consensului, Franța, Rusia și Germania refuzând o operațiune.

În urma unui ultimatum dat lui Saddam Hussein, administrația americană decide să acționeze fără mandat ONU. Ea declanșează ostilitățile pe 20 martie, prin raiduri aeriene împotriva Bagdadului și pătrunderea forțelor terestre americano-britanice prin sud.

Operațiunea „Iraqi Freedom” conduce la îndepărtarea lui Saddam Hussein de la putere, judecat de un tribunal irakian și execurtat la sfârșitul lui 2006.

În mai 2003, forțele coaliției erau alcăruite din 150.000 de americani și 23.000 de militari din aproximativ 40 de țări.

Pe 16 octombrie 2003, ONU adoptă rezoluția 1.511 care „autorizează o forță multinațională”, menținând controlul aproape absolut al Washingtonului asupra Irakului. Ultimii militari americani se retrag în decembrie 2011.

– LIBIA, 2011

Pe 17 martie 2011, Consiliul de Securitate al ONU adoptă o rezoluție (1.973) care autorizează țările membre să „adopte orice măsuri necesare” în vederea „protejării civililor (…) aflați sub amenințarea unor atacuri” din partea forțelor colonelului Muammar Kadhafi, contestat începând din februarie de o revoltă populară.

Operațiunea „Unified Protector” începe pe 19 martie și este condusă de Franța și Marea Britanie, în timp ce Statele Unite asugură o poziție de susținere activă. În total, 18 țări participă la operațiuni.

În iunie, Rusia și China acuză NATO că interpretează „în mod arbitrar” rezoluția Consiliului de Securitate care a autorizat loviturile militare în Libia, prin faptul că nu se limitează la protejarea civililor, ci urmărește prăbușirea regimului, lucru recunoscut de către Franța.

Pe 20 octombrie, Muammar Kadhafi fuge, dar este ucis în ultimul asalt împotriva regiunii sale natale, Sirt, la est de Tripoli, după două luni de la preluarea controlului asupra capitalei de către rebeli, mulțumită susținerii hotărâte a operațiunii NATO.

 

Inchide