Isărescu: De la 90 dolari pe baril în jos impactul pe bugetul Rusiei e major, o adevarată sancțiune

„Bugetul Rusiei este foarte sensibil și de la 90 de dolari (prețul pe barilul de țiței – n.r.) în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancțiune”, a afirmat Isărescu.

Statele Unite au anunțat săptămâna trecută o serie de sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la anexarea regiunii ucrainene Crimeea. SUA ar putea vinde petrol din uriașele rezerve acumulate pentru a împinge în jos prețurile, sancționând astfel Rusia pentru anexarea Peninsulei Crimeea, soluție recomandată de miliardarul George Soros și de mai mulți analiști și care a atras atenția Congresului.

Dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva națională de petrol, Statele Unite ar provoca deprecierea prețului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant și fost conslier în administrațiile Ford și Carter. O astfel de scădere a prețului petrolului ar genera pentru Rusia venituri pierdute de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, estimează analistul.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

Cotația de referință a petrolului pe piața SUA s-a plasat în medie la 98,51 dolari pe baril în acest an, față de nivelul de 107,87 barili a cotației Brent de la Londra, utilizată pe plan internațional, inclusiv în Europa.

Potrivit lui Isărescu, situația din Ucraina a avut un impact nesemnificativ până în prezent, piața internă fiind influențată mai mult de criza din Turcia, care a determinat fluxuri de capital către România.

„În ceea ce privește Turcia, pe partea de mișcări de capitaluri către România, impactul a fost mult mai mare decât impactul de până în prezent din situația din Ucraina și Crimeea”, a continuat guvernatorul BNR.

El a arătat că nu poate anticipa cum va evolua situația geopolitică regională, dar efectele ar putea fi chiar și pozitive.

„Pentru viitor, îmi mențin evaluarea din februarie că situația geopolitică în cazul României, inclusiv prin aprobarea celor două revizuiri din acordul cu FMI și contextul pozitiv pe care-l au în față investitorii față de România, inclusiv îmbunătățirea substanțială până la surplus a contului curent, noutate absolută pentru România postbelică, aceste elemente mă determină să-mi mențin poziția că impactul situației regionale poate să fie în ambele sensuri în cazul României”, a afirmat șeful băncii centrale.

El a arătat că față de proiecția anterioară, BNR nu mai vede un risc negativ din agricultură, pentru că „a plouat, a nins”, este apă în sol.

„Proiecția de inflație va fi influențată deoarece, uitându-ne la perspectivă, cu datele din noiembrie, decembrie vedeam inflația sub 1%. Făcând o glumă spun că Slavă Domnului că nu s-a dus acolo, că mai aveam și reacții că intrăm în deflație și să reducem dobânzile și mai mult. Categoric că facem reevaluări. Acest 0,3% devine o cifră mică față de, uitându-ne noi înainte, față de incertitudinile noi care au apărut”, a afirmat Isărescu.

El a arătat că BNR nu putea anticipa situația din Crimeea și toate tensiunile regionale.

„Suntem cu ochii în patru pe ambele balanțe. Cu Ucraina, haideți să nu ne bucurăm încă, pentru că situația nu e definitivă. Până acum nu au fost influențe”, a mai spus Isărescu.