Liderii europeni dau primele semne privind un compromis în legătură cu fondul de stimulare a economiei

Apar primele semne că liderii țărilor din Uniunea Europeană sunt dispuși să ajungă la un compromis în legătură cu fondul de stimulare a economiei propus de Comisia Europeană și care este discutat de liderii europeni zilele acestea la Bruxelles.

Deși divizați pe acest subiect, liderii UE văd, totuși, în acest plan, o modalitate de a se reabilita în fața cetățenilor europeni după o reacție lentă la debutul pandemiei de COVID-19 pe continent, notează Reuters.

Cu toate acestea, vechile neînțelegeri dintre statele europene par să nu fi fost trecute cu vederea. State europene cu datorii mari, precum Italia și Grecia, se confruntă din nou cu probleme economice, ceea ce a dus la o reacție nu tocmai pozitivă din partea unor alte state membre, precum Olanda, Suedia, Danemarca și Austria.

AUTO O nouă mașină electrică va intra pe piața auto din Europa. Ar putea rivaliza cu Dacia Spring

20:03

FLASH NEWS Emisarul Rusiei avertizează asupra riscului unui război accidental cu NATO: „Pericolul confruntării militare crește din cauza lipsei de dialog”

19:58

Liderii europeni par să se îndrepte către un compromis

Cu toate acestea, liderii europeni par să fie de acord că trebuie să ajungă la o soluție care să avantajeze pe cât posibil statele membre.

„Un acord este absolut necesar”, a declarat luni ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire.

În noaptea de duminică spre luni, președintele francez, Emmanuel Macron, și-ar fi pierdut răbdarea față de atitudinea Olandei, Suediei, Danemarcei, Austriei și Finlandei și ar fi lovit cu pumnul în masă în timpul negocierilor, după cum au informat surse diplomatice.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la liderii celor 27 de state membre să îndeplinească „misiunea imposibilă” de a ajunge la un acord, amintindu-le că peste 600.000 de persoane au murit până acum la nivel mondial din cauza pandemiei.

Apelul său pare să nu fi rămas fără ecou.

„Nu suntem acolo încă, lucrurile încă se pot nărui. Dar pare că avem puțin mai multă speranță față de azi-noapte, când am crezut că totul s-a încheiat”, a declarat premierul Olandei, Mark Rutte.

Potrivit unor surse diplomatice, din fondul de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, 390 de miliarde de euro ar urma să fie sub formă de granturi, un compromis între solicitarea Olandei, Suediei, Danemarcei și Austriei, care voiau ca fondurile nerambursabile să nu depășească 350 de miliarde de euro și solicitarea Franței și Germaniei, care voiau ca 400 de miliarde de euro să fie sub formă de granturi.

Deși nu există informații clare cu privire la un eventual acord, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat pentru ORF că este mulțumit de rezultatele de până acum ale negocierilor.

BCE recomadă adoptarea unui plan „ambițios”

Încă există probleme nerezolvate, cum ar fi condiționarea oferirii acestor sume de respectarea principiilor statului de drept.

Pe de altă parte, Spania a anunțat că va accepta cel puțin o parte din condițiile impuse de Bruxelles pentru oferirea ajutorului financiar.

„Nu respingem condițiile. Avem nevoie de o bază care să ne ofere încredere, atât nouă cât și partenerilor noștri”, a declarat ministrul spaniol de Externe, Arancha Gonzalez Laya.

Între timp, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a atras atenția că un acord pripit nu este neapărat cea mai bună soluție și le recomandă acestora să propună un plan ambițios.

„În mod ideal, acordul liderilor ar trebui să fie unul ambițios din punct de vedere al dimensiunii și prevederilor pachetului financiar, chiar dacă acest lucru ar necesita mai mult timp”, a spus Lagarde pentru Reuters.

Declarația lui Lagarde pare să sugereze că BCE nu este îngrijorată în legătură cu posibilele efecte financiare ale unui eșec al summit-ului, mai ales în contextul în care Banca Centrală Europeană are un fond de rezervă de o mie de miliarde de euro, cu care ar putea interveni pe piață.

„Piețele sunt în așteptare. În cazul în care vom avea un procent mai mare de împrumuturi și unul mai mic de granturi, economiile deja puternic îndatorate vor fi supuse unei presiuni și mai mari”, a declarat David Madden, analist la CMC Markets din Londra.