Liderii UE, reuniți la Bruxelles. Care sunt cele 11 teme esențiale pentru viitorul Europei

Liderii Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit complex, dominat de teme majore precum sprijinul pentru Ucraina, criza climatică, controlul asupra mineralelor critice și viitorul digital al blocului. Summitul are loc pe fondul ascensiunii extremismului și al presiunilor economice tot mai mari din interiorul UE.

Consiliul European din această săptămână reunește liderii celor 27 de state membre pentru a discuta o agendă densă, care acoperă subiecte ce definesc direcția blocului comunitar: sprijinul pentru Ucraina, politica de mediu, autonomia strategică și răspunsul la provocările economice și tehnologice globale.

O parte semnificativă a discuțiilor va fi concentrată pe teme asociate tradițional cu forțele de dreapta, precum migrația, reducerea birocrației și reglementarea rețelelor sociale. Liderii europeni încearcă să recâștige terenul pierdut politic, demonstrând că pot răspunde concret preocupărilor cetățenilor, scrie Politico.eu.

SOCIAL Care este diferența dintre ouăle albe și cele maro. Care ar avea mai mulți nutrienți

17:35

SOCIAL O româncă adoptată în Italia și-a găsit sora biologică după 30 de ani: „Un uragan de emoții…”

17:30

1. Clima

Sub tema vag formulată de „climă și competitivitate”, liderii UE vor dezbate obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040. În timp ce unele state se tem că politicile ecologice vor afecta creșterea economică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis ajustări în sistemul de preț al carbonului pentru a menține consensul.

Summitul ar putea stabili liniile directoare pentru adoptarea obiectivului la COP30, luna viitoare.

2. Mineralele critice

Confruntându-se cu realitatea incomodă a controlului tot mai mare al Chinei asupra fluxului de minerale de care țările occidentale au nevoie pentru apărarea lor, ambițiile digitale și ecologice, unele guverne au făcut un efort de ultim moment pentru a include practicile neloiale ale Beijingului pe ordinea de zi – fără a numi China în mod direct, desigur.

„O criză în aprovizionarea cu materii prime critice nu mai este un risc îndepărtat. Este la ușa noastră”, a declarat von der Leyen într-un discurs adresat legislatorilor europeni înaintea summitului.

Franța, Polonia și, mai surprinzător, Germania, au adoptat o poziție mai agresivă față de Beijing de când acesta a extins interdicțiile de export pentru pământuri rare la începutul lunii octombrie și se așteaptă ca acestea să abordeze subiectul. (Oficialii au declarat pentru Politico că există rezistență la această idee din partea altor capitale, întrucât summitul se anunță deja a fi unul lung.)

3. Activele rusești înghețate, miza de 140 de miliarde de euro

În centrul summitului se află întrebarea cum să se sprijine efortul de război al Ucrainei, în contextul în care invazia Rusiei se prelungește pentru a patra iarnă.

Belgia încă ezită să aprobe o propunere radicală de a confisca 140 de miliarde de euro din fondurile rusești înghețate pentru a finanța o nouă tranșă importantă de ajutor pentru Kiev.

Prim-ministrul Bart de Wever și-a exprimat rezerve serioase, deoarece activele sunt deținute într-un depozit financiar cu sediul la Bruxelles. Miercuri dimineață, Belgia a declarat că nu va decide dacă va da undă verde Comisiei pentru a elabora propunerea juridică completă decât după discuțiile de joi.

4. Noile sancțiuni împotriva Rusiei

Liderii vor fi încântați să afle că o măsură de ajutorare a Ucrainei a fost deblocată miercuri seara, după ce Slovacia și-a ridicat veto-ul asupra ultimei serii de sancțiuni ale UE menite să epuizeze fondurile de război ale Moscovei.

Cea mai mare parte a pachetului – al 19-lea impus Moscovei de la începutul invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani – se concentrează pe diminuarea veniturilor Kremlinului prin impunerea de restricții comercianților de energie și instituțiilor financiare, multe dintre ele din țări terțe.

5. Ucraina, îndemnată să cumpere arme europene

În ceea ce privește sporirea accesului Ucrainei la arme, guvernele sunt împărțite în privința faptului dacă Kievul ar trebui să fie îndemnat să cumpere din Europa, și nu din SUA, cu împrumutul propus de 140 de miliarde de euro.

Unii lideri insistă că preferința europeană ar trebui să fie o condiție, în timp ce alții contestă dreptul UE de a spune țării devastate de război ce arme să cumpere.

6. Rețelele sociale

Deși liderii sunt de acord că ar trebui să se facă mai mult pentru a proteja copiii online, ei sunt în dezacord cu privire la forma pe care ar trebui să o aibă noile reguli.

La începutul acestei luni, 25 de țări ale UE, plus Norvegia și Islanda, au semnat o declarație prin care susțin stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Liderii sunt așteptați joi să aprobe o „posibilă majorat digitală”.

Însă, în timp ce Franța și Slovacia susțin o interdicție totală înainte de vârsta de 15 sau 16 ani, alte țări, precum Țările de Jos, Grecia și Spania, consideră că este suficient să se solicite consimțământul părinților în ceea ce privește copiii lor, ceea ce a dus la o dispută cu privire la modalitățile exacte de aplicare a unei astfel de interdicții.

7. Rivalitatea cu Big Tech-ul american

Liderii UE sunt hotărâți să susțină o „tranziție digitală suverană” la summit, dar cuvintele lor vor masca o ruptură între Franța și Germania cu privire la modul de abordare a dominației copleșitoare a Americii în domeniul tehnologiei.

Discuțiile reale pe această temă sunt așteptate luna viitoare, la o întâlnire dintre cele două țări, care va avea loc la Berlin, pe 18 noiembrie.

8. Reducerea birocrației

Cele 27 de țări membre ale UE s-ar putea să nu fie de acord în multe privințe, dar reducerea birocrației este o strategie rară care se bucură de un consens aproape universal.

La summitul de joi, țările vor solicita Comisiei să accelereze eforturile de simplificare „ca o chestiune de maximă prioritate”, potrivit proiectului de concluzii. Este o chestiune care îi stă la inimă lui von der Leyen – ea a făcut din eliminarea regulilor împovărătoare și din împuternicirea firmelor europene un obiectiv central al celui de-al doilea mandat al său.

Campania de simplificare este o veste bună și pentru președintele american Donald Trump, care s-a plâns de excesul de reglementare al UE și de efectul acestuia asupra întreprinderilor americane. În cadrul unui acord comercial încheiat de von der Leyen cu Trump în Scoția la începutul acestui an, UE a promis că reglementările sale de mediu „nu vor impune restricții nejustificate” (deși Comisia a subliniat că nu va reduce standardele UE).

9. Industria auto

Germania cere Comisiei Europene să renunțe la interdicția privind motoarele termice, cu sprijinul țărilor din Europa Centrală.

Franța are însă alte idei și a prezentat la începutul acestei săptămâni, împreună cu Spania, o propunere care ar permite flexibilitate în ceea ce privește legislația din 2035, însă numai pentru producătorii de automobile care îndeplinesc cerințe de conținut local care urmează să fie definite.

Ambele capitale doresc o ultimă șansă de a influența viitoarea reformă a Comisiei privind legislația din 2035.

Săptămâna trecută, premierul slovac Robert Fico a amenințat că va bloca ultimul pachet de sancțiuni dacă UE nu va veni mai întâi cu un plan pentru a ajuta sectorul auto al țării sale, care se confruntă cu dificultăți. Însă liderul slovac și-a ridicat veto-ul miercuri seara, în schimbul unor concesii care vor fi precizate în declarația summitului de joi.

10. Migrația

Puține probleme sunt atât de existențiale pentru blocul comunitar precum migrația, un subiect care a propulsat partidele de dreapta și de extremă dreapta (și, în unele cazuri, euroscepticii) la guvernare în întreaga Europă.

Miniștrii afacerilor interne ai Europei s-au reunit la Luxemburg la începutul acestei luni pentru a discuta noi reguli stricte, inclusiv crearea de centre de returnare și măsuri de solidaritate pentru țările aflate sub presiune migratorie. Un plan pentru a decide care sunt aceste țări și cum să le ajutăm trebuia să fie prezentat miercurea trecută, dar a fost amânat.

La acest summit, liderii vor solicita „intensificarea” acestor eforturi „ca prioritate”, potrivit proiectului de concluzii (și pentru politicienii europeni mainstream care se confruntă cu o extremă dreaptă în ascensiune, aceasta este cu siguranță o prioritate). Însă un oficial al Comisiei a declarat pentru POLITICO că nu se așteaptă niciun progres real joi.

11. Maratonul negocierilor

Președintele Consiliului European, António Costa, a promis summituri de o singură zi. Totuși, agenda încărcată și tensiunile dintre lideri ar putea prelungi discuțiile până târziu în noapte.