🚨 Lupte în Orient, ziua 10. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului. Turcia desfășoară avioane F-16 și sisteme de apărare aeriană în Cipru

Cel puțin trei bombardiere strategice B-52 au aterizat la baza aeriană RAF Fairford din Marea Britanie, semnalând pregătiri pentru bombardamente grele asupra Iranului. Bombardierele Boeing B-52 Stratofortress pot transporta nu doar muniție convențională pentru bombardamente de tip „covor de bombe”, ci și bombe atomice.

Compania nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că se pregătește să evacueze din Iran în Rusia al doilea grup de membri ai familiilor și o parte din personalul implicat în construcția unităților 2 și 3 ale centralei nucleare Bushehr.

Potrivit agenției de știri rusești TASS, Alexey Likhachev, directorul general al companiei, a declarat pentru ziarul Strana Rosatom că transportul grupului către „un loc sigur” va avea loc „în curând”.

„Prioritatea noastră în situația actuală din Iran este să asigurăm siguranța personalului rus care lucrează la construcția unităților 2 și 3 ale centralei nucleare Bushehr. Numărul acestora se ridică la peste 600 de persoane”, a declarat el, potrivit sursei citate.

„Din motive evidente, lucrările principale de construcție la șantier au fost suspendate temporar. În același timp, o parte din personal se ocupă de întreținerea și repararea echipamentelor, precum și de finalizarea lucrărilor care nu pot fi oprite imediat”, a adăugat el.

„Am finalizat pregătirile pentru a doua etapă de optimizare a forței de muncă, și anume evacuarea membrilor familiilor și a unei părți din personal în Rusia. Îi vom transporta în curând într-un loc sigur”, a spus Likhachev.

China se opune oricărei acțiuni îndreptate împotriva noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, după amenințările armatei israeliene la adresa succesorului lui Ali Khamenei, conform Times of Israel.

„China se opune interferenței în afacerile interne ale altor țări sub orice pretext, iar suveranitatea, securitatea și integritatea teritorială a Iranului trebuie respectate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, într-o conferință de presă.

El afirmă că decizia de a numi un nou lider „este o decizie a părții iraniene, bazată pe constituția sa”.

Prețul petrolului brut a crescut cu peste 25%, atingând cel mai ridicat nivel din mijlocul anului 2022, pe fondul continuării bombardamentelor americane și israeliene asupra unor ținte din Iran, unde regimul a închis Strâmtoarea Hormuz și a blocat aprovizionarea cu petrol a Occidentului.

Pe măsură ce prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată în patru ani, Donald Trump a respins această creștere ca fiind „un preț mic de plătit” pentru eradicarea programului nuclear al Iranului.

G7 urmează să discute luni despre o eliberare comună de petrol din rezervele de urgență pentru a potoli panica pe piețe, care au înregistrat o scădere bruscă în Asia la deschiderea de dimineață, a raportat Financial Times.

Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că a desfășurat șase avioane de luptă F-16 și sisteme de apărare aeriană în Republica Turcă a Ciprului de Nord, „având în vedere recentele evoluții din regiunea noastră”.

„Măsuri suplimentare vor continua să fie luate în funcție de evoluțiile ulterioare, dacă se va considera necesar”, a declarat ministerul într-un comunicat.

Iranul a anunţat luni că a lansat primul său atac cu rachete asupra Israelului de când Mojtaba Khamenei a devenit lider suprem, succedându-i tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului, relatează AFP.

Potrivit Sky News, în atac s-a folosit şi o rachetă pe care se aflau cuvintele „Sub comanda ta, Seyyed Mojtaba”.

Mojtaba Khamenei, un cleric în vârstă de 56 de ani, considerat apropiat de conservatori, în special datorită legăturilor sale cu Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Republicii Islamice, a fost ales de Adunarea Experţilor, un colegiu format din 88 de membri aparţinând clerului şiit.

Miniștrii de finanțe ai G7 vor discuta astăzi despre o eliberare comună de petrol din rezervele de urgență coordonată de Agenția Internațională pentru Energie, potrivit unui raport al Financial Times, citat de Al Jazeera.

Trei țări din G7, inclusiv SUA, și-au exprimat până acum sprijinul pentru această idee, a raportat publicația britanică. G7 este un grup de economii avansate de prim rang, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA.

Prețul petrolului a depășit pragul de 115 dolari pe baril pe piețele internaționale, pe fondul intensificării războiului din Iran și al riscurilor tot mai mari pentru aprovizionarea globală cu energie.

În timpul tranzacțiilor de luni dimineață, petrolul Brent, standardul internațional al pieței, a urcat până la 119,50 dolari pe baril, înainte de a coborî ușor la aproximativ 112,98 dolari.

În paralel, petrolul american West Texas Intermediate a atins un nivel de 119,48 dolari pe baril, după care a scăzut la aproximativ 110,17 dolari.

Creșterea accelerată a cotațiilor vine în contextul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta grav transportul și producția de energie din regiune.

Unul dintre principalele motive ale scumpirii petrolului este situația din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Potrivit companiei independente de analiză Rystad Energy, aproximativ 15 milioane de barili de petrol, adică aproape 20% din consumul global, tranzitează zilnic această strâmtoare strategică.

Arabia Saudită a condamnat ceea ce numește agresiunea „reprehensibilă” și nejustificată a Iranului împotriva regatului și a altor state din Golf.

„Ministerul Afacerilor Externe reiterează condamnarea categorică a Regatului Arabiei Saudite față de agresiunile reprobabile ale Iranului împotriva Regatului, statelor Consiliului de Cooperare al Golfului, unui număr de țări arabe și islamice și națiunilor prietene, care nu pot fi acceptate sau justificate în niciun caz.

Regatul își afirmă dreptul deplin de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protecția securității, suveranității și siguranței cetățenilor și rezidenților săi și pentru a descuraja agresiunea”, a transmis Ministerul saudit de Externe.

#بيان | تجدد وزارة الخارجية إدانة المملكة العربية السعودية القاطعة للاعتداءات الإيرانية الآثمة ضد المملكة ودول مجلس التعاون لدول الخليج العربية وعددٍ من الدول العربية والإسلامية والصديقة، والتي لا يمكن قبولها أو تبريرها بأي حال. وتؤكد المملكة احتفاظها بحقها الكامل في اتخاذ جميع… pic.twitter.com/jC1H4Jh8lP

— وزارة الخارجية 🇸🇦 (@KSAMOFA) March 9, 2026

Producţia de petrol a Irakului în principalele câmpuri petroliere din sudul ţării a scăzut cu aproximativ 70%, ajungând la doar 1,3 milioane de barili pe zi, deoarece exporturile prin Strâmtoarea Ormuz au fost afectate de războiul cu Iranul, au declarat duminică trei surse din industrie, citate de Reuters.

Înainte de conflict, producţia din aceste câmpuri era de aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi.

Un oficial al companiei de stat Basra Oil Company, care gestionează producţia şi exporturile din câmpurile petroliere din sudul ţării, a declarat că depozitele de ţiţei au ajuns la capacitate maximă, iar producţia rămasă după reducerea majoră va fi folosită pentru alimentarea rafinăriilor interne.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate.

Exporturile Irakului au scăzut puternic, ajungând duminică la aproximativ 800.000 de barili pe zi, deoarece doar două petroliere au putut încărca petrol, navele neputând circula liber prin strâmtoare către terminalele din sudul ţării, potrivit unei surse din industrie.

Două surse din sectorul petrolier au declarat că, în lipsa unor petroliere noi care să ajungă la terminalele sudice ale Irakului, exporturile urmau să fie oprite complet.

Potrivit unui document al Ministerului Petrolului, exporturile de petrol ale Irakului din câmpurile sudice au fost în februarie de aproximativ 3,334 milioane de barili pe zi.

Donald Trump a declarat că decizia privind încheierea războiului cu Iranul va fi una „de comun acord”, pe care o va lua împreună cu Benjamin Netanyahu, a raportat Times of Israel.

Trump a afirmat, duminică, că Iranul ar fi distrus Israelul dacă el și Netanyahu nu ar fi existat.

„Iranul urma să distrugă Israelul și tot ce se afla în jurul său… Am lucrat împreună. Am distrus o țară care voia să distrugă Israelul”, a declarat Trump.

Întrebat dacă el singur va decide când se va încheia războiul cu Iranul sau dacă Netanyahu, prim-ministrul israelian, va avea și el un cuvânt de spus. Trump a răspuns: „Cred că este o decizie comună… într-o oarecare măsură. Am discutat. Voi lua o decizie la momentul potrivit, dar totul va fi luat în considerare”.

De asemenea,  întrebat dacă Israelul ar putea continua războiul împotriva Iranului chiar și după ce SUA ar decide să înceteze atacurile, el a spus că refuză să ia în considerare această posibilitate, adăugând: „Nu cred că va fi necesar”.

Apărarea aeriană irakiană a doborât o dronă iraniană care se apropia de baza Victoria, un complex militar american din interiorul aeroportului internațional din Bagdad.

Deocamdată nu au fost raportate victime sau pagube în urma atacului iranian.

Experții în drone din Ucraina vor fi „la fața locului” în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski, sugerând că partajarea resurselor cu SUA poate fi o „cale cu două sensuri”.

Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după ce a fost întrebat dacă Ucraina ar putea ajuta SUA și aliații săi din Golf să respingă dronele iraniene.

„Săptămâna viitoare, când experții vor fi la fața locului, vor analiza situația și vor oferi ajutor, deoarece vin cu capacitățile lor”, a declarat Zelenski.

Zelenski a declarat miercuri că liderii din Golf și SUA au solicitat ajutorul Ucrainei pentru respingerea dronelor Shahed fabricate în Iran, care au devenit o armă caracteristică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Iar oficialii de la Kiev au semnalat că pot împărtăși statelor din Orientul Mijlociu cunoștințele lor în materie de combatere a dronelor, în contextul conflictului actual.

„Dacă vorbim despre creșterea anumitor resurse, ne-am dori foarte mult ca acest lucru să fie reciproc. Știți ce resurse ne lipsesc și noi înțelegem ce resurse le lipsesc țărilor din Golf”, a declarat Zelenski, făcând aparent referire la primirea rachetelor de apărare aeriană din SUA.

Creșterea prețului petrolului este un „foarte mic preț de plătit pentru pacea și securitatea Statelor Unite și a lumii”, a scris președintele Donald Trump pe rețeaua Truth Social.

El a reacționat la doar câteva minute după ce prețul barilului de petrol a depășit 100 de dolari.

„Doar proștii cred altfel!”, a adăugat președintele american, asigurând că „prețul țițeiului va scădea rapid atunci când distrugerea amenințării nucleare iraniene va fi încheiată”.

Mai mulți civili au fost răniți și câteva clădiri au fost avariate pe insula Sitra, din Bahrain, în cursul unui atac cu drone iraniene produs duminică seară, a anunțat Ministerul de Interne de la Manama.

Jurnaliștii AFP au raportat două explozii puternice.

„În urma agresiunii iraniene flagrante, au fost raportați răniți în rândul civililor, dintre care unul se afla în stare gravă, iar mai multe clădiri rezidențiale din Sitra au fost avariate în urma unui atac cu drone”, a indicat ministerul de resort. Cel puțin 32 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, a transmis Centrul Național de Comunicare din Bahrain. Printre răniți se numără și copii, inclusiv un bebeluș de 2 luni, doi băieți și o fată de 17 ani.

Atacurile au vizat infrastructura energetică și „au provocat pagube semnificative”, potrivit CNC.

În Kuweit, o dronă a fost doborâtă, luni dimineață, de Garda Națională, „într-unul dintre locurile aflate sub protecția sa”, iar în Qatar, forțele armate au interceptat un atac cu rachete , a anunțat Ministerul Apărării într-o postare pe X.

Iranul ripostează la acțiunile militare comune americano-israeliene împotriva sa, lansând atacuri în regiunea Golfului.

Un militar american a murit după ce a suferit răni în timpul unui atac comis săptămâna trecută în Arabia Saudită, a anunțat CENTCOM.

„Noaptea trecută, un militar american a decedat din cauza rănilor suferite în timpul atacurilor inițiale ale regimului iranian în Orientul Mijlociu”, a transmis Comandamentul Central al SUA pe rețeaua X. „Militarul a fost grav rănit la locul unui atac asupra trupelor americane din Regatul Arabiei Saudite, pe 1 martie”, potrivit CNN.

Vestea despre soldatul căzut vine la o zi după ceremonia de repatriere a celor șase soldați uciși săptămâna trecută în Kuweit. Președintele Donald Trump și alți oficiali de rang înalt li s-au alăturat familiilor acelor soldați la baza aeriană Dover, din Delaware, în timp ce trupurile soldaților decedați  au fost aduse acasă.

Atacul respectiv a avut loc asupra unui centru de operațiuni improvizat în portul civil Shuaiba, din Kuweit, pe 1 martie.

Gardienii Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, și-au declarat credința față de Mojtaba Khamenei, ales lider suprem al țării.

„Corpul Gardienilor susține alegerea onorabilei Adunări a Experților și este pregătit pentru ascultare totală și sacrificiu de sine pentru a îndeplini poruncile divine ale lui Mojtaba Khamenei”, au precizat ei într-un comunicat.