Marea Britanie anunță, după reuniunea la care a participat inclusiv ROMÂNIA, că zeci de țări sunt de acord să trimită trupe în Ucraina

Zeci de țări sunt pregătite să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, anunță Guvernul Marii Britanii, după reuniunea la care a participat inclusiv România, deși Rusia a avertizat că nu va accepta militari din state membre NATO.

Sâmbătă, liderii a 26 de țări occidentale au participat la o reuniune prin videoconferință organizată de premierul Keir Starmer. La discuții au participat liderii din Franța, Germania, România, Australia, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina și Marea Britanie.

”În această coaliție vor fi implicate peste 30 de țări. Activitățile vor consta în mai mult decât trimiterea de trupe, vor fi și alte tipuri de contribuții”, a declarat purtătorul de cuvânt al Downing Street, citat de postul de televiziune Sky News.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

Rusia a semnalat că nu va accepta prezența trupelor din țări europene membre NATO în Ucraina. Întrebat dacă militarii europeni vor putea riposta la eventuale atacuri ale armatei ruse, oficialul britanic a sugerat că țările occidentale nu țin cont de Moscova.

”Vreau să amintesc că Rusia nu a întrebat Ucraina când a trimis trupele. Avem reuniuni operaționale în curs”, a subliniat purtătorul de cuvânt britanic.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat, luni, că va discuta cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre negocierile în sensul unui acord de pace cu Ucraina.

”Cred că vom discuta despre teritorii, dar și despre centralele electrice. Vrem să vedem dacă putem opri acest război. Vom vedea dacă vom putea sau nu să îl oprim, dar eu cred că avem șanse foarte bune”, a afirmat Donald Trump.

Președinția Rusiei a confirmat că Vladimir Putin și Donald Trump vor discuta marți.

”Da, este adevărat, este programată o conversație telefonică marți”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Președintele interimar Ilie Bolojan a participat, sâmbătă, la reuniunea prin videoconferință convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer.

”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială. Am evidențiat angajamentul României de a sprijini în continuare Ucraina și eforturile de a asigura o pace durabilă și corectă. O încetare necondiționată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Rusia trebuie să fie de acord cu el”, a transmis Ilie Bolojan.

Însă deputatul S.O.S. România Andrei Gușă solicită clarificări din partea președintelui interimar Ilie Bolojan cu privire la o posibilă implicare a României.

Donald Trump, președintele SUA, a salutat deschiderea omologului său rus, Vladimir Putin, pentru un armistițiu în Ucraina, dar consideră că poziția acestuia ”nu este completă”, semnalând dorința de a avea un summit pentru stabilirea termenilor opririi războiului.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat, joi, că este favorabil unui armistițiu, dar a semnalat că așteaptă acțiuni concrete în sensul unei păci durabile, prin eliminarea cauzelor actualului conflict.

”Suntem de acord cu propunerile de oprire a acțiunilor militare, dar pornim de la premisa că încetarea confruntărilor trebuie să se producă astfel încât să conducă la o pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor aflate la originea crizei”, a declarat Vladimir Putin.

Însă președintele Rusiei a precizat că, deși acceptă ideea suspendării confruntărilor militare, detaliile trebuie stabilite cu Statele Unite și Ucraina.

”Ideea propriu-zisă privind armistițiul este corectă. Noi, în mod categoric, o susținem, dar sunt probleme care trebuie discutate”, a precizat Vladimir Putin.

Foto: Profimedia

Citește și:

Franța și Canada așteaptă „angajamente clare” din partea RUSIEI /Macron vrea descurajarea agresiunilor ruse și ”garantarea securității Europei”