MESAJUL europarlamentarilor români pentru Nigel Farage și Marine Le Pen: „Populiștii și extremiștii au degetul pe o rană, dar nu au TRATAMENTUL CORECT”

Publicat: 30/05/2014, 12:30
Actualizat: 21/03/2019, 10:34

gândul a stat de vorbă cu o parte dintre europarlamentarii pe care românii au ales duminica trecută să-i trimită sau retrimită la Bruxelles pentru următorii cinci ani. I-am întrebat cum se vor poziționa, dar și cum vor combate discursul radicalilor care, dacă ar forma o coaliție, ar controla 30% din Parlamentul European (PE).

Am vrut să știm ce mesaje le transmit liderilor acestor formațiuni, care au reușit să câștige alegerile în state precum Franța și Marea Britanie, dar și cum răspund opiniilor extremiste ale lui Nigel Farage (UKIP), care sugera în campanie că, în ciuda legilor europene, un migrant român nu este egal cu un migrant german, dar și cum intenționează să ne reprezinte interesele peste hotare.

Mesajul zilei: dați-i SHARE pe Facebook și vă asigurăm că va ajunge până la Londra.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

Europarlamentarii români cred că rezultatele alegerilor care tocmai s-au încheiat reprezintă mai mult un eșec al partidelor cu tradiție și mai puțin o victorie a unor principii promovate de formațiunile extremiste. Acestea vor fi reprezentate în PE de politicieni de extremă dreaptă – UKIP (Marea Britanie) sau Frontul Național (Franța), de ultranaționaliști, cum sunt Zorii Aurii (Grecia) sau Jobbik (Ungaria) sau populiști (Cinci Stele – Italia).

„Rezultatele dovedesc o stare de spirit a alegătorilor la nivel european, este un vot de neîncredere”, a declarat pentru gândul Norica Nicolai (PNL).

Cum se explică votul „extrem” al Europei

Iuliu Winkler (UDMR) este de părere că această „performanță” electorală a radicalilor este și un rezultat al crizei economice și financiare. Numeroase state europene au răspuns prin austeritate. Întârzierea revenirii economiei și a relansării dezvoltării i-a nemulțumit pe cetățenii europeni. „Europa are o experiență tristă în ceea ce privește modul în care refulează crizele economice și găsește un vinovat pentru pierderea unui loc de muncă sau scăderea nivelului de trai”, a explicat Winkler pentru gândul.

Marian Jean Marinescu (PDL) împărtășește și el această viziune, fiind de părere că un nivel scăzut de trai este un factor de natură să propulseze formațiunile cu viziuni extremiste.

„În Franța, acum câteva luni, dreapta a câștigat alegerile locale. Acum a câștigat dreapta extremă. Franța are un guvern socialist care nu a performat foarte bine. Toate partidele extremiste se bazează pe o situația economică precară care generează o situație socială de nivel scăzut. Remediul nu este decât dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă”, a explicat Marinescu pentru gândul.

Ce le transmit eurodeputații români extremiștilor

Întrebați despre următorii cinci ani, europarlamentarii români dau asigurări că vor reprezenta interesele românilor în PE. În acest sens, ei sunt de părere că extremiștii trebuie izolați, deoarece, în goana după voturi au uitat de responsabilitatea pe care o presupune un mandat la Bruxelles.

„Partidele care au avut mesaje anti-europene ar trebui să-și reconsidere poziția atât timp cât reprezintă țări UE. Eurodeputații acestor partide trebuie să fie izolați de toate grupurile politice chiar dacă partidele extremiste au un număr considerabil de parlamentari”, spune Maria Grapini (PSD).

Întrebată ce mesaj i-ar transmite lui Farage, ea a precizat că i-ar spune că „nu merită să reprezinte o națiune membră a UE, atât timp cât nu respectă drepturile fundamentale ale UE. Ar trebui să știe că România are foarte mulți oameni în țara domniei sale care muncesc cu demnitate, iar foarte mulți compatrioți de-ai domniei sale îi prețuiesc. Când desconsideri oamenii doar pentru că sunt de o anumită cetățenie, etnie sau culoare înseamnă că ești retrograd și ai o mare problemă de civilizație, cultură, moralitate și credință”.

Grapini are un mesaj și mai dur pentru Marine Le Pen, lidera Frontului Național din Franța, partid de extremă dreapta care a câștigat alegerile într-o țară condusă de socialiști.

„Lui Marine Le Pen i-aș spune doar atât: Nu este om, nu aparține acestor timpuri. Atunci când dorești moartea unor oameni nu meriți respect și încredere”, a precizat ea.

Populiștii și extremiștii au degetul pe rană, nu și tratamentul

Andi Cristea (PSD) este de părere că extremiștii și-au câștigat capital de imagine pe seama nemulțumirilor cetățenilor europeni, fără însă a prezenta o soluție corectă pentru acestea.

„Le-aș transmite că 2014 nu e 1934 și că, în consecință, și-au greșit epoca în istorie, cu vreo 80 de ani. Ca orice accident istoric, trebui să îi ajutăm să își reia locul, la pragul de jos al politicii. Putem face asta devenind noi, politicienii din partide de centru-stânga sau centru-dreapta, mai buni, mai competitivi, mai clari și mai empatici. Și să le amintim astfel oamenilor că populiștii și extremiștii poate că au degetul pe o rană, dar nu au tratamentul corect pentru ea. Tratamentul e o nouă viziune, integrativă, de societate, și nu arătatul cu degetul spre imigranți sau o comunitate anume„, a declarat Cristea pentru gândul.

În opinia sa, politicienii români „trebuie să îi pună la punct pe populiștii și extremiștii care încearcă să ne defăimeze ca popor sau să ne găsească ca țap ispășitor pentru problemele lor”.

Europarlamentarul PSD intenționează să combată acest discurs dăunător românilor și nu numai prin argumente, dar și prin acțiuni. El ia în calcul solidarizarea cu alte formațiuni pentru a apăra intereselor celor care l-au trimis în Parlamentul European.

„Prin argumente, prin date și acțiuni, ca și contrapondere la discursuri emoționale, nebazate pe realitate ci pe temeri și eventuale agende ascunse. De asemenea, prin realizarea de coaliții în favoarea României, căci e important să ducem aceste bătălii alături de partenerii noștri cei mai apropiați, și în consecință interesați de succesul nostru. Aici aș menționa și SUA, care deși nu este membru UE are o influență puternică și în plan european”, a detaliat Cristea.

Traian Radu Ungureanu (PDL) îi cere liderului UKIP răspundere, chiar dacă relația Marii Britanii cu Europa continentală este una deosebită.

„Ne vom poziționa așa cum ne-am poziționat și înainte de alegeri când am aderat la o rezoluție PE împotriva acestei atitudini inacceptabile. Suntem adversarii declarați ai injustiției promovate de partide precum UKIP. Lui Farage îi putem recomanda un dram de răspundere. Marea Britanie este într-o situație specială față de continent istoric vorbind însă a o transforma într-o temă demagogică este un lucru foarte periculos„, ne-a explicat el.

Marinescu: Lui Farage i-aș spune că tot ce declară e populist. Nici el nu crede ce spune

Marian Jean Marinescu ne-a mărturisit că este convins că nici Farage nu crede multe dintre lucrurile pe care le declară.

Lui Farage i-aș spune că tot ceea ce declară este populist, pentru a câștiga niște voturi. Nici el nu crede ce spune. Pentru un politician european nu este de acceptat”, a spus eurodeputatul român.

Norica Nicolai spune că i-a transmis deja „un drept la replică” lui Farage, o invitație de a vizita România. „Lui Farage i-am trimis deja o scrisoare în campania electorală prin care îl invit să viziteze România pentru că nu pot să accept ca cineva care nu știe nimic despre altul să promoveze acest populism ieftin”, ne-a spus ea.

Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler avertizează însă că misiunea reprezentanților României la Bruxelles nu va fi doar să-i convingă pe extremiști de progresele de aici. Asta pentru că mulți dintre politicienii cu viziuni moderate au început să adere la mesajele similare celor promovate de aceste formațiuni. „Partidele main-stream au folosit și ele aceste argumente. Nu avem să ne confrutăm numai cu Farage sau Le Pen, avem de convins politicieni din partide main-stream pentru păcate pe care le fac și alții. Noi am ajuns să purtăm acest stigmat”, a explicat el.

„FAR-RIGHT”- cuvintele care ar trebui să sperie orice român

Nu au câștigat ei, am pierdut noi

Primele efecte ale votului extremist din Uniunea Europeană au apărut deja

Povestea românului care a candidat la europarlamentare în Marea Britanie

Extremiștii sunt „harnici” la vorbe, mai „leneși” când vine vorba de fapte

În ciuda succesului înregistrat de aceste partide la alegerile din mai, eurodeputații români spun că situația nu va fi cu mult diferită față de cea din legislatura anterioară. Mai mult, din experiența lor, reprezentanții extremei sunt mai preocupați de discursuri decât de fapte.

„Mai mulți eurodeputați nu schimbă situația. Este într-adevăr un adversar mai numeros, dar asta nu înseamnă că este mai puternic. În plen contează voturile și avem votul majoritar împotriva inițiativelor acestui grup. Ei nu sunt deloc productivi. În general, sunt zgomotoși la discursuri, nu la inițiative„, a declarat pentru gândul Traian Radu Ungureanu (PDL).

Eurodeputatul PSD Cătălin Ivan vede și partea plină a paharului. Partidele care vor o Europă unită vor fi nevoite să colaboreze mai bine, în special dacă formațiunile cu viziuni anti-europene vor alege în săptămânile ce urmează să formeze un front comun la nivelul PE.

Numărătoarea voturilor

„Faptul că aproape 30% din Parlament va fi format din astfel de grupuri ne obligă să colaborăm mai strâns. Probabil că vor avea un mesaj antieuropean destul de comun. Într-un fel e bine pentru că ne obligă să colaborăm mai bine”, a declarat pentru gândul Ivan.

Europarlamentarii români contactați de gândul spun atât că se vor poziționa la polul opus față de reprezentanții partidelor extremiste, dar și că, în situația în care va fi nevoie, vor lua măsuri pentru a evita ca inițiativele lor să ajungă prea departe.

Chiar dacă sunt mai mulți, reprezentanții acestor grupuri nu se vor putea bucura de rezultate prea bune, crede și Norica Nicolai.

„Activitatea lor nu va fi mai semnificativă pentru că celelalte partide pro-europene au o majoritate care le permite să ia decizii”, spune ea, adăugând că se așteaptă ca reprezentanții partidelor UKIP sau Frontul Național să continue dialogul din Parlament în aceeași notă ca cel din campanie.

Viziunea eurodeputaților români merge în aceeași linie ca a experților contactați de gândul în ultimele zile, care cred că radicalii din Parlamentul UE vor române atomizați în legislativul european și influența popularității lor în acest moment va avea un impact în primul rând în statele din care provin, „contaminând” și partidele centriste cu discursul lor, și abia apoi în PE: „30% din voturile din viitorul PE sunt impredicitibile, iar această realitate este combinată de faptul că nici stânga, nici dreapta nu mai pot ajunge la 50% în niciun domeniu. Impredictibilitatea nu e bună pentru nimeni – nici pentru legislația euroopeană, nici pentru Comisia Europeană și nici pentru mediul de afaceri. Cu un astfel de PE poți să ai anumite surprize”, a povestit pentru gândul Doru Franțescu, director VoteWatch (Bruxelles). Părerea este împărtășită și de Sonia Piedrafita, research fellow al Center for European Policy Studies (CEPS), care a atras atenția că vor exista anumite „tensiuni” în viitorul Parlament al Uniunii Europene, care vor îngreuna formarea de coaliții. „Va fi o opoziție mai fragmentată și radicală”, ne-a explicat experta CEPS.

Grapini: Nu trebuie să fugim de cuvântul „naționalism”

Întrebați dacă mesajul electoral al alianței PSD-UNPR-PC a mizat pe același naționalism pe care s-au bazat și multe partide extremiste pentru a strânge voturi, europarlamentarii care au candidat sub acest slogan au precizat că „Mândri că suntem români” a dorit să sublinieze faptul că valorile noastre ar trebui recunoscute atât aici, cât și în Europa, dar și că suntem un stat cu potențial.

„E un mesaj (sloganul >, n.r.) care spune că România este o țară care are potențial. Trebuie să fim fermi când ne cerem drepturile în Europa. Cred că putem, toți cei 32 câți suntem, când vine vorba de interesul național, să fim uniți. Este important să fii la masa celor 28, dar ca să fii și respectat acolo îți trebuie coerență și să-ți faci datoria față de țara care te-a trimis acolo”, a explicat și Cătălin Ivan.

În ceea ce îi privește pe extremiști, Ivan spune că membrii partidului pe care îl reprezintă vor continua să îi sancționeze, fie în PE, fie prin mesaje trasmise direct instituțiilor din Marea Britanie. spre exemplu.

Maria Grapini (PC), aflată la primul mandat de europarlamentar, a subliniat că deși sloganul nu are legătură cu extremismul, nu trebuie să fugim de cuvântul „naționalism”.

„Sloganul nostru nu are legătură cu extremismul. Nu trebuie să fugim de cuvântul naționalism, dar trebuie să-i dăm ponderea corectă într-o lume globală (…) > nu exclude ca să existe și >. Personal m-am bucurat că am avut aceste mesaje în campanie pentru că vin ca o continuare a activității mele în Parlamentul României (unde am inițiat legea ca data de 16 mai să fie Ziua Națională a Costumului Popular românesc) și în guvern, unde am inițiat proiectul >”, a detaliat Grapini pentru gândul.

Alianța PSD-UNPR-PC a fost marea câștigătoare a alegerilor europarlamentare din România. Conform rezultatelor parțiale, alianța a obținut 37,6% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 15%, PDL cu 12,2%, independentul Mircea Diaconu cu 6,8%, UDMR cu 6,3% și PMP cu 6,2%.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase