Microsoft află mâine dacă îi plătește Comisiei Europene amenda de 889 MILIOANE DE EURO

Instanța Tribunalului General al UE va soluționa miercuri solicitarea Microsoft de a anula amenda de 889 milioane euro dispusă în anul 2004 de Comisia Europeană, decizia fiind una dintre etapele finale ale disputei vechi de zece ani dintre compania americană și autoritățile europene antitrust.

Microsoft a fost amendată până acum în trei rânduri de către CE, cu 497 milioane euro, 280,5 milioane euro și 889 milioane euro, sancțiuni în valoare totală de aproape 1,7 miliarde euro, amintește Bloomberg.

Sancțiunea de 889 milioane euro a fost un record la acel moment, depășită de atunci numai de amenda de 1,06 miliarde euro dispusă împotriva unei alte companii emblematice pentru industria IT americană, Intel, tot din considerente de concurență neloială.

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan a fost întrebat de Gândul cum mai pot avea cetățenii încredere în procesul electoral, după anularea alegerilor de anul trecut

10:02

ANALIZA de 10 Bazar la Teheran. Iranul caută soluții pentru modernizarea forțelor armate, Rusia ezită și amână livrările de avioane de vânătoare Su-35, iar un furnizor-surpriză intervine pe piață

10:00

„Cele două amenzi împotriva Microsoft și Intel au transmis cu siguranță un mesaj clar. Au intrat în istorie. Astăzi, companiile își dau seama că au mai mult de câștigat prin cooperarea cu Comisia Europeană”, comentează un analist american.

În 2004, sistemul de operare Windows dezvoltat de Microsoft era instalat pe 95% dintre PC-urile din lume. Compania a fost amendată atunci pentru că a refuzat să respecte decizia CE de a furniza rivalilor informații care să îi ajute să lucreze pe platforma software Windows.

Microsoft este singura companie care a refuzat în ultimii 50 de ani să se conformeze unei decizii a autorităților europene antitrust. Din 2009, compania încearcă să-și îmbunătățească relațiile cu Executivul UE, și se află acum în poziția de reclamant, împotriva Google și Motorola Mobility.

Decizia de miercuri va putea fi contestată prin recurs la Curtea Europeană de Justiție, cea mai înaltă instanță din UE.