Mihail Dobre, fost ambasador la Vatican, despre procedurile de ALEGERE a noului PAPĂ. ”Buletinele de vot nu se păstrează”

Mihail Dobre, diplomat și istoric, fost ambasador al României la Vatican, a explicat care este procedura de alegere a noului Papă. „În acest moment, suntem într-o situație să zicem aparte, pentru că numărul cardinalilor electori este de 135. Ar fi, să zicem, împotriva celor reglementate în această constituție apostolică, dar nimeni nu va putea introduce o interdicție pentru un cardinal care are calitatea de elector, în sensul că se află sub vârsta de 80 de ani, să intre în conclav”, a spus fostul ambasador, pentru Gândul.

„La Sfântul Scaun, această problemă (n.r. – de alegere a noului Papă) este foarte bine reglementată, pentru că este în vigoare o constituție apostolică din 1996, titlul ei Universi Dominici Gregis, care are în vedere în ansamblu tot ce înseamnă Sfântul Scaun, tot ce se întâmplă la Sfântul Scaun de la momentul în care un Pontif încetează din viață și urmează să fie ales un nou Pontif. Evident, sunt reglementate elementele specifice perioadei de tranziție, aceea care apare pe pagina de internet în acest moment a Sfântului Scaun cu titlul: Sede vacante (perioada fără Papă)”, ne-a declarat Mihail Dobre, fost ambasador al României la Vatican.

Procedura de alegere a noului Papă

În ceea ce privește alegerea unui nou Papă, Mihai Dobre face apel la constituția apostolică.

„În ce privește numărul participanților la conclav, Papa Paul al VI-lea, papă între 1963-1978, a luat o anumită decizie de a limita numărul celor care participă la conclav, de a limita ca vârstă; niciun cardinal care a împlinit 80 de ani nu poate intra în conclav. După cum a limitat numărul la 120. Papa Ioan Paul al II-lea, în momentul în care a adoptat această constituție apostolică Universi Dominici Gregis, practic a reluat această temă.

În mod normal, nu trebuie să intre mai mult de 120 de cardinali în conclav, deci cardinali care sunt sub limita de 80 de ani. Acum trebuie spus că și Ioan Paul al II-lea, dar și Pontiful recent trecut în eternitate, Francisc, atunci când au avut consistorii pentru crearea de cardinale, au depășit limita cardinalilor electori. Numai că Ioan Paul al II-lea a avut ultimul consistoriu în toamna anului 2003. El a trecut în eternitate la 2 aprilie 2005, depășise numărul cardinalilor electori, dar când el a încetat din viață, nu era sub 120.

În acest moment, suntem într-o situație aparte, pentru că numărul cardinalilor electori este de 135. Ar fi, să zicem, împotriva celor reglementate în această constituție apostolică, dar nimeni nu va putea introduce o interdicție pentru un cardinal care are calitatea de elector, în sensul că se află sub vârsta de 80 de ani, să intre în conclav. Va fi deci un element aparte raportat la ceea ce s-a întâmplat până acum„, a explicat fostul ambasador la Vatican.

„Sunt prevederi foarte clare în acea constituție apostolică cu privire la interdicția, pe de o parte, de a comunica cu exteriorul, pe de altă parte, de a lua notițe și de a transmite informații cu privire la ceea ce anume se discută în conclav și ce rezultate au loc la diversele scrutinuri pentru alegerea unui Pontif.

Poate aici este necesară o paranteză. S-a vorbit nu o dată despre numărul celor care au votat pentru/ împotrivă la momentul în care a fost ales. Acestea sunt numai estimări, pentru că nu există înregistrări oficiale accesibile nouă. Poate, cine știe, sunt înregistrate în evidențele secrete ale Vaticanului, dar nu există cifre oficiale accesibile publicului larg, există însă, și aici e un lucru foarte interesant, pentru că este foarte recent”, a detaliat Mihail Dobre.

Papa Francisc, menționat prima dată în conclavul din 2005

Fostul ambasador a mai relatat despre faptul că anumiți cardinali sunt pe lista celor care au șanse mari să ajungă Papă, însă Papa Francisc a ajuns să fie cunoscut în cercurile de la Vatican abia după 2005.

„Există o mărturie transmisă, sub condiția anonimității, de un cardinal care s-a aflat în conclavul din aprilie 2005, care a dus la alegerea cardianului Joseph Ratzinger ca Papă, el purtând ulterior numele de Benedict al XVI-lea. Din acele notițe, care au apărut ulterior în revista italiană de geopolitică Limes și în câteva publicații italiene în luna septembrie 2005, a rezultat că în conclav a fost o dispută, întâi de toate, între două mari personalități, aceea a Papei care a urmat, care a fost ales papă, Ratzinger, Papa Benedict al XVI-lea, iar principalul său contracandidat, în mod surprinzător a fost Jorge Mario Bergoglio, cel care ulterior, în 2013, a devenit Papa Francisc. De ce spun surprinzător? Pentru că așa cum știm noi și așa cum vedem și în acest moment, diverse publicații și diverse personalități vorbesc despre papabili, despre cardinalii cu șanse mari de a fi aleși în calitate de pontif suprem, deci de șefi ai Bisericii Catolice. Acestea sunt punctele de vedere din lumea laică, lumea mirenilor nu reflectă, să zicem, neapărat, realitatea din interiorul bisericii”, a spus Mihail Dobre.