Negocierile de pace la Abu Dhabi: ce condiții pun Rusia și Ucraina pentru încheierea războiului. Miza unui acord care ar putea schimba radical securitatea statelor NATO din Europa de Est, inclusiv a României

Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se reunesc marți, 10 noiembrie, în capitala Emiratelor Arabe Unite, pentru două zile de negocieri privind încheierea războiului declanșat de Moscova în februarie 2022. Discuțiile au loc într-un moment foarte complicat din cauza pozițiilor celor două state asupra condițiilor unui acord de pace, potrivit dw.com.

De această dată, negocierile depășesc problema încetării ostilităților din Ucraina. Washingtonul urmărește stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană, care ar putea avea implicații și pentru România, în calitate de stat membru NATO situat pe flancul estic al Alianței.

Moscova a cerut înaintea invaziei din 2022 retragerea prezenței militare NATO din statele membre ale Europei Centrale și de Est la nivelul anului 1997. O eventuală reluare a acestor solicitări ar putea aduce în discuție inclusiv securitatea și viitorul României. Amintim că țara noastră a aderat la NATO în 2004. Cu alte cuvinte, dictatorul de la Kremlin vrea ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și balticii să rămână fără umbrela de securitate NATO, exact cum este acum cazul Ucrainei, pentru a-și putea extinde influența rusească sub amenințarea militară, dar fără a intra în conflict cu Alianța Nord-Atlantică.

Putin joacă la intimidare / Foto – Mediafax

Acum, noua rundă de negocieri vine după întâlnirile organizate în ianuarie și februarie, care nu au produs un acord pentru încetarea războiului.

Trimisul special american Steve Witkoff a explicat că agenda discuțiilor va include „aranjamentele de securitate postbelice, reducerea tensiunilor, eforturile umanitare și pașii următori către pace”, potrivit Deutsche Welle.

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a indicat drept priorități garanțiile de securitate, un posibil armistițiu privind infrastructura energetică, deblocarea Mării Negre, extinderea schimburilor de prizonieri și pregătirea unei întâlniri între liderii celor trei state.

Pentru România, eventualele înțelegeri privind securitatea Mării Negre prezintă un interes direct, având în vedere poziția geografică a țării și importanța rutelor maritime pentru transportul comercial. Mai mult, țara noastră se pregătește ca începând de anul viitor să extragă gaze naturale din Marea Neagră. În acest context amintim de cazul cu drona marină rusească distrusă aviața română în apropierea platformei de gaze, Neptun Deep.

Davyd Arakhamia, membru al delegației ucrainene, a temperat însă așteptările privind obținerea unui acord rapid.

„Nu cred că va exista o evoluție decisivă, după o întrerupere atât de lungă a procesului de negociere. Simplul fapt că se reiau discuțiile trilaterale poate fi considerat un succes”, a declarat Arakhamia pentru Deutsche Welle.

Cine negociază la Abu Dhabi și ce rol vor avea europenii

Rusia

Delegația Rusiei este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin și negociator cu experiență în discuțiile purtate cu Ucraina încă din martie 2022, la Istanbul.

Medinsky, fost ministru al Culturii, este cunoscut pentru pozițiile sale ferme privind revendicările teritoriale ale Moscovei. În timpul negocierilor desfășurate în 2025, acesta ar fi invocat războiul de 21 de ani purtat de Petru cel Mare împotriva Suediei, sugerând că Rusia este pregătită pentru un conflict de lungă durată.

Din delegația rusă mai fac parte viceminiștrii de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov și oficialul Statului Major General Iuri Jigarlovski.

Ucraina

Echipa Ucrainei este condusă de Rustem Umerov, prezent și la rundele anterioare de negocieri. Potrivit informațiilor prezentate de Deutsche Welle, delegația îi include și pe Kyrylo Budanov, Sergiy Kyslytsya și Davyd Arakhamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial „Slujitorul Poporului”.

Pe 4 noiembrie, Zelenski a anunțat că a discutat cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump.

Discuțiile „trebuie să avanseze cu viteză maximă pentru a pune capăt acestui război cât mai repede posibil”, a transmis președintele ucrainean.

Întâlniri separate cu UE

Înaintea întâlnirii trilaterale, reprezentanții Washingtonului au programate consultări cu oficiali din Ucraina, Uniunea Europeană, NATO, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.

Printre participanții europeni se numără Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și securitate al cancelarului german Friedrich Merz, Emmanuel Bonne, consilier diplomatic al președinției franceze, Jonathan Powell, consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit, și Fabrizio Saggio, consilierul diplomatic al premierului italian Giorgia Meloni.

La consultări sunt așteptați și Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și Geoffrey van Leeuwen, șeful de cabinet al secretarului general NATO, Mark Rutte.

Participarea oficială a europenilor la negocierile cu Rusia rămâne însă incertă.

Hanna Shelest, directoarea departamentului de studii de securitate din cadrul organizației Ukrainian Prism, consideră că reprezentanții europeni ar putea avea „cel mult un rol de observatori”. Potrivit expertei, Moscova încearcă să păstreze formatul negocierilor ca pe o discuție între Rusia și Statele Unite, pentru a exercita presiune asupra Washingtonului.

„Mă îndoiesc că delegația rusă le va permite europenilor să-și spună părerea. Experiența din ultimii ani ne-a învățat că, de îndată ce Medinsky conduce negocierile, scopul devine acela de a demonstra Statelor Unite că Rusia este dispusă să discute, dar, în realitate, nu se va ajunge la un acord”, a declarat Shelest pentru Deutsche Welle.

Prezența unor oficiali de rang înalt ai serviciilor de informații ruse reprezintă totuși, în opinia sa, un posibil semnal favorabil continuării contactelor. Poziția Kremlinului privind participarea Europei rămâne restrictivă. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a respins posibilitatea implicării imediate a reprezentanților europeni.

„Nimeni nu îi va invita la masa negocierilor”, a declarat Ușakov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis însă că implicarea statelor europene va deveni necesară într-o etapă ulterioară.

„Întrucât discuția va viza viitoarea arhitectură de securitate din Europa, abordând în același timp securitatea reciprocă a Rusiei și Ucrainei, la un moment dat va fi imposibil să se procedeze fără europeni”, a afirmat Peskov.

Pe 27 octombrie, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic cu Vladimir Putin, în primele contacte directe cunoscute de acest fel de la începutul invaziei ruse. Cei doi lideri au precizat că au acționat în calitate de reprezentanți ai unor state nordice vecine cu Rusia, nu în numele Uniunii Europene.

Peskov a criticat ulterior dificultățile UE de a desemna un reprezentant pentru dialogul cu Moscova, afirmând că statele membre „nici măcar nu pot decide încă cine este autorizat să vorbească în numele lor”.

Ce condiții pun Rusia și Ucraina pentru pace. Garanțiile NATO, principala dispută

Una dintre problemele centrale ale negocierilor privește garanțiile de securitate solicitate de Ucraina și revendicările Rusiei privind viitoarea organizare militară a Europei.

Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni pe care le-a anexat ilegal în septembrie 2022, deși nu le controlează integral. Vladimir Putin solicită, de asemenea, ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO, să accepte limitări ale capacităților sale militare și să elimine restricțiile impuse limbii ruse și Bisericii Ortodoxe Ucrainene asociate istoric Patriarhiei Moscovei.

Vladimir Putin / Foto – Profimedia Images

Kremlinul insistă asupra unui acord de pace cuprinzător înaintea unei încetări generale a focului. Putin susține că un armistițiu imediat ar permite armatei ucrainene să își refacă efectivele și stocurile de armament.

Ce vrea Kievul

Kievul respinge cedarea voluntară a teritoriilor pe care Rusia nu a reușit să le cucerească și consideră că limitarea armatei ucrainene ar vulnerabiliza țara în fața unei noi invazii.

Volodimir Zelenski susține că oprirea imediată a luptelor trebuie să reprezinte primul pas către un acord mai amplu, iar problemele teritoriale ar trebui discutate direct cu Vladimir Putin.

Ucraina solicită garanții de securitate comparabile cu mecanismul prevăzut de articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective. Într-un interviu acordat pe 5 noiembrie, Zelenski a explicat că problema esențială este reacția concretă a aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse.

„Dacă Rusia începe din nou, ce se va întâmpla? Cine va face ce, cu ce mijloace și când?”, a întrebat președintele ucrainean.

April 17, 2025, Kyiv, Ukraine: President of Ukraine Volodymyr Zelenskyy holds a briefing in Kyiv, Ukraine, on April 17, 2025. (Credit Image: © Danylo Antoniuk/Ukrinform via ZUMA Press Wire)

Unele state europene au analizat posibilitatea desfășurării unor trupe în Ucraina după semnarea unui acord de pace. Moscova respinge categoric această variantă și avertizează că militarii europeni aflați pe teritoriul ucrainean ar putea deveni ținte ale armatei ruse.

În același timp, Rusia solicită garanții pentru propria securitate, inclusiv prin reconsiderarea prezenței NATO în Europa Centrală și de Est. Această revendicare este relevantă și pentru România, unde NATO are o prezență militară aliată, iar sistemul antirachetă de la Deveselu face parte din arhitectura de apărare critică a Alianței.

Donald Trump a sugerat că negocierile ar putea duce la un acord care să depășească granițele Ucrainei.

Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „60 Minutes”, președintele american a afirmat că Moscova și Kievul sunt „foarte aproape” de o înțelegere, dar a sugerat că aceasta ar putea implica modificări teritoriale.

Cele două părți „vor ajunge la o Ucraină cu o formă puțin diferită”, a declarat Trump.

Donald Trump, pus în fața faptului împlinit, democrații au câștigat alegerile de la jumătatea mandatului / Foto – Mediafax

După întâlnirea din 4 noiembrie cu trimisul rus Kirill Dmitriev, liderul american a vorbit despre posibilitatea unui acord extins privind securitatea europeană.

„Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina”, a afirmat Trump.

Jared Kushner a explicat că discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate ar putea include consultări permanente, mecanisme de comunicare în situații de criză, transparență militară și măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare.

„În cele din urmă, realizarea unei soluționări cuprinzătoare și durabile va necesita, de asemenea, un angajament direct între Rusia și partenerii noștri europeni cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care îi afectează”, a declarat Kushner.

Un posibil punct de plecare pentru măsuri concrete îl reprezintă armistițiul local din zona orașului Oleshky, ocupat de Rusia în regiunea Herson.

Pauza temporară a luptelor, negociată la sfârșitul lunii octombrie cu implicarea primei doamne a Statelor Unite, Melania Trump, a permis evacuarea unor civili și livrarea de ajutoare umanitare.

Ivan Us, expert în diplomație economică la Institutul Național de Studii Strategice din Ucraina, consideră că experiența de la Oleshky ar putea fi folosită pentru negocierea unor noi armistiții umanitare limitate. Acesta a avertizat însă că Rusia a continuat atacurile în alte zone ale Ucrainei în timpul pauzei locale și a folosit perioada respectivă pentru a-și consolida pozițiile militare din apropierea orașului.

Hanna Shelest a exprimat, la rândul său, suspiciunea că Moscova ar putea utiliza negocierile pentru a câștiga timp, chiar dacă discuțiile de la Abu Dhabi ar putea produce noi schimburi de prizonieri sau acorduri umanitare punctuale.