Negocierile pentru evitarea Brexit-ului în impas. Patru state membre UE resping propunerile Marii Britanii

Fostul premier polonez Donald Tusk, președintele Uniunii Europene, însărcinat să medieze un acord pe tema renegocierii relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE), a anunțat că șefii de stat și de guverne vor trebui să depună un „efort suplimentar” în vederea ajungerii la un acord în acest sens.

El a făcut acest anunț după ce Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria au ajuns marți la o poziție comună, prin care resping propunerile vizând limitarea ajutoarelor destinate copiilor muncitorilor migranți originari din Europa de Est – un punct-cheie în campania lui Cameron.

„Problema accesului la prestații sociale continuă să se afle printre cele mai sensibile”, a declarat Tusk în cadrul unei întâlniri cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a prezidat un minisummit, luni, la Praga, al celor patru țări din cadrul Grupului V4 (sau de la Vișegrad).

„Poziția (membrilor Grupului) V4 este foarte clară. În acest sens, nu am nicio îndoială: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un acord”, a subliniat președintele UE.

El a făcut acest anunț în contextul în care Cameron urmează să-și petreacă ziua de miercuri, înainte de summit, la sediul Guvernului, unde susține o ultimă rundă de negocieri la telefon cu alți lideri UE înainte să plece la Bruxelles.

Cameron pare că a primit sprijinul prințului William în privința rămânerii Marii Britanii într-o Uniune reformată. Ducele de Cambridge a declarat că abilitatea Marii Britanii de a coopera cu celelalte state membre este „fundamentul securității și prosperității” țării.

Însă discursul pe care prințul l-a susținut la o ceremonie organizată de către Foreign Office în vederea premierii unor diplomați britanici, i-a luat prin surprindere pe unii oficiali guvernamentali de rang înalt, care sugerează că discursul nu a fost o reeditare a intervenției reginei de dinaintea referendumului pe tema independenței Scoției, în care Elizabeth a II-a le-a cerut alegătorilor „să se gândească foarte atent la viitor”.

Germania și Franța susțin ajungerea la un acord cu Cameron joi seara, ceea ce sugerează că poate fi atins un acord mai larg. Acest lucru i-ar permite premierului britanic să revină de la Bruxelles vineri și să convoace referendumul pe tema rămânerii sau nu a țării în blocul european pentru luna iunie.

Însă asupra unui acord mai larg planează incertitudinea, din cauza unor detalii care urmează să fie abordate în săptămânile următoare. Insistența lui Cameron ca prevederile acordului să fie considerate ireversibile a primit o lovitură dură după ce președintele Parlamentului European (PE) a anunțat că nu poate garanta acest lucru.

PE urmează să aprobe legislația secundară pe tema unora dintre cele mai controversate aspecte ale unui eventual acord – restricționarea ajutoarelor acordate copiilor, limitarea prestațiilor sociale acordate muncitorilor care provin din state membre UE și care nu sunt și membre ale zonei euro.

Ar fi un lucru foarte neobișnuit ca PE să opună un vot de veto deciziilor luate de cei 28 de șefi de stat și de guverne, iar din cauza rolului Legislativului Cameron ar putea să-și vadă modificările în domeniul bunăstării pe care eventual le-ar obține intrând în vigoare mult mai târziu decât spera, și anume după ce britanicii vor vota în cadrul referendumului.

Cameron, care a declarat că un acord încheiat cu liderii UE ar fi constrângător din punct de vedere juridic, a cerut asigurări că PE va aproba modificările – o promisiune pe care Martin Schulz i-a refuzat-o. Schulz a subliniat că Legislativul nu va opune un vot de veto deciziilor liderilor UE și a catalogat negocierile cu premierul britanic drept „constructive”, însă a insistat asupra rolului central al PE.

Cameron a cerut ca PE să adopte săptămâna aceasta o declarație prin care să se angajeze că se va supune deciziei adoptate la summit. Însă Legislativul nu va face acest lucru, deoarece este nevoit să aștepte Comisia Europeană (CE) să prezinte modificările legislative efectuate, pe care să le examineze, ulterior, în vederea luării unei decizii în acest sens. Însă propunerile CE pot fi prezentate numai după afllarea rezultatului referendumului din Marea Britanie.

După ce documentele CE sunt prezentate, PE urmează să accelereze procesul legislativ, a promis Schulz. Însă „eu nu pot să ofer garanții în vederea unei legislații viitoare. Niciun guvern nu se poate duce în vreun parlament și să spună «iată, aceasta este propunerea noastră, garantați rezultatul». Acest lucru nu este posibil într-o democrație”, a subliniat președintele PE.

Guvernul britanic a anunțat că premierul a fost încurajat de întâlnirea cu Schulz și trei eurodeputați care reprezintă PE la negocierile cu Marea Britanie din partea principalelor trei grupuri politice paneuropene, și anume Gianni Pittella, din partea Alianței Socialiștilor și Democraților, Manfred Weber, din partea Partidului Popular European și conservatorul Syed Kamall, din partea Conservatorilor și Reformiștilor europeni.

„Toți trei și-au exprimat în mod clar susținerea față de propunerile prezentate și au anunțat că sunt pregătiți în vederea unei adoptări rapide a unei legislații europene de către PE”, a declarat o sursă guvernamentală britanică.

Problema ajutoarelor pentru copii și a modificării sistemului securității sociale a dominat, de asemenea, discuțiile pe care Cameron le-a purtat la Bruxelles cu Jean-Claude Juncker, președintele CE. De asemenea, premierul britanic a discutat cu omologul său ceh Sobotka la telefon. „Ambii au fost de acord că sunt necesare discuții suplimentare în vederea stabilirii detaliilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.

Juncker – care a avertizat că modificările pot afecta sistemele securității sociale din întreaga Uniune – a insistat asupra faptului că Bruxellesul nu a pregătit un „plan B” în eventualitatea unui eșec la summit.

Statele est-europene membre UE insistă asupra faptului că o limitare a ajutoarelor pentru copiii muncitorilor migranți europeni care-și lasă acești copii acasă poate fi aplicată doar celor care urmează să migreze în Marea Britanie, dar nu și celor care se află deja în această țară. Ele vor ca aceste modificări să fie valabile numai în Marea Britanie, ci nu în toată Uniunea.

Potrivit unui sondaj – întocmit la solicitarea lordului Ashcroft și publicat în ediția de miercuri a tabloidului The Sun – în cadrul căruia au fost intervievate 28.270 de persoane din întreaga Uniune Europeană, 60% dintre respondenți doresc ca Marea Britanie să rămână în UE și doar unul din zece vrea ca această țară să părăsească blocul european.