New Europe: „Băsescu, ultimul autocrat al Europei”

Un articol critic la adresa președintelui român Traian Băsescu, ce explică mecanismul revenirii în forță a acestuia după referendumul din 2012 și intitulat „Băsescu, ultimul autocrat al Europei”, a fost publicat duminică în ediția electronică a săptămânalului New Europe.

La aproape un sfert de secol de la căderea Cortinei de Fier, dureroasele strigăte de „Libertate” încă pot fi auzite de la persoanele care demonstrează în Europa. În România, populația caută în continuare valorile democratice care au fost îngropate în timpul regimului despotic al controversatului președinte al țării, Traian Băsescu, afirmă Dietmar Bergtahl, autorul articolului din New Europe.

Cu exact un an înainte de următoarele alegeri prezidențiale din România, Băsescu revine la modul său de conducere autocrat, slăbit de referendumul de anul trecut, în care 87 la sută dintre alegători au votat pentru suspendarea sa din funcție.

COMUNICAT Subfinanțare deliberată și blocaj administrativ: riscuri majore pentru continuitatea serviciului de salubritate în Sectorul 1

11:08

SPORT COSR, reacție în miez de noapte după evoluția peste așteptări a lui Mihai Tentea şi George Iordache la Jocurile Olimpice de iarnă

11:08

Implicat într-un război intern împotriva noului Guvern și a majorității politice, Băsescu se orientează acum spre exteriorul granițelor României – poate în Europa, poate chiar dincolo de Oceanul Atlantic. Există zvonuri că va încerca să își asigure viitorul politic cu ajutorul vechilor sale conexiuni care l-au ajutat să rămână la putere în urmă cu un an, în pofida rezultatului referendumului, scrie sursa citată.

„Aceasta este poate cel mai ciudat caz de revenire în Europa și unul care ar fi fost mai probabil într-o țară ca Belarus, decât într-un stat membru UE. Doar un tiran poate sfida în mod deschis voința poporului (7,4 milioane dintre cei 8,4 milioane de români care au votat la referendum au fost de acord cu demiterea sa) și să se întoarcă la post”, notează publicația.

Potrivit jurnalistului, recâștigarea puterii de către Băsescu nu a fost o întâmplare, ci a fost construită cu grijă. Regimul Băsescu se caracterizează printr-o rețea de instituții aflate sub comanda sa personală. Numindu-și susținători loiali în poziții cheie și păstrându-i pe cei care își arată gratitudinea, Băsescu a reușit chiar să preia controlul total al serviciilor secrete române și să se impună în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Folosind informațiile furnizate direct de serviciile secrete și sistemul eficient de monitorizare al acestora, Băsescu ar fi reușit să exercite o presiune subversivă asupra majorității conducătorilor instituțiilor-cheie ale statului.

Pas cu pas, prin noi numiri și mandate, el a reușit să își prelungească și să își extindă controlul personal peste capul procurorilor șefi și peste cel a conducerii Curții Supreme de Justiției, a Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Constituționale și Agenției Naționale de Integritate, pentru a numi doar câteva instituții. Folosind toate aceste instituții influente, inclusiv Agenția Națională pentru Administrație Fiscală și Comisia audio-vizualului, în cei nouă ani de președinție, Băsescu a reușit să își compromită și să își elimine rivalii politici, foștii aliați, vocile mișcărilor sindicale și cele ale societății civile. El a atacat în mod deschis și instituțiile presei libere.

Băsescu a obținut inclusiv sprijinul aliaților săi de peste Atlantic. Ambasadorul Statelor Unite la București, Mark Gitenstein, de exemplu, este perceput ca un susținător fără echivoc al președintelui. Într-o intervenție fără precedent pentru un diplomat american în ultimul deceniu, ambasadorul Gitenstein s-a exprimat împotriva referendumului. El s-a declarat „profund îngrijorat de orice încercare de amenințare a independenței instituțiilor democratice”.

Autorul subliniază, de asemenea, că ambasadorul Gitenstein este membru al Consiliului de administrație al Fondului Proprietatea din România, situație pe care o cataloghează ca fiind „destul de bizară”.

În ceea ce privește emisarii trimiși de la Washington pentru a-și exprima public sprijinul față de Băsescu, aceștia au îmbrățișat rapid și fără ezitare cifrele umflate prezentate în legătură cu o fraudă imaginară, scrie New Europe. Ei au prezentat aceste cifre ca fapte chiar dacă a trecut un an de la referendum și nimeni nu a putut găsi vreo dovadă a celor două milioane de voturi împotriva suspendării lui Băsescu.

Aceasta poate fi descrisă drept o încercare deliberată din partea Washingtonului și Bruxelles-ului de a dezinforma publicul. A fost chiar inventată o teorie scandaloasă în legătură cu intenția noului Guvern de a aresta unii judecători ai Curții Constituționale. Fie adevărul a fost ascuns de elita politică europeană, fie realitatea a fost distorsionată: Băsescu și câțiva dintre susținătorii săi au comunicat Bruxelles-ului și Washingtonului informații false potrivit cărora nu există nicio mențiune în Constituție cu privire la procedura de suspendare, acreditând teza unei lovituri de stat. În plus, a fost menținută în mod deliberat confuzia cu privire la independența membrilor Curții Constituționale, care sunt de fapt numiți politic.

Anul trecut, mii de români au ieșit în stragă strigând „Libertate, Libertate”, la 23 de ani de la căderea comunismului. Mulți dintre ei simt că România lui Băsescu este din ce în ce mai asemănătoare cu Republica Socialistă România a lui Nicolae Ceaușescu, potrivit sondajelor de opinie și informațiilor din presa locală, apreciază autorul articolului.

După nouă ani de președinție a lui Băsescu, multe persoane se tem că le sunt ascultate telefoanele și că un singur cuvânt sau o frază ar putea deveni o probă într-un dosar penal construit exclusiv din compilări și înregistrări incomplete. Aceasta este o concluzie care poate fi trasă din rapoarte independente asupra sistelului judiciar din România, care arată că multe dintre cazurile împotriva liderilor politici și oamenilor de afaceri au fost construite exclusiv pe interceptări telefonice, fără alte dovezi, scrie Dietmar Bergtahl.

Între timp, arestul preventiv cu mai mult de un an înaintea unei audieri judecătorești a devenit o metodă comună și una care le amintește românilor de regimul opresiv al lui Stalin. Dar dincolo de sentimentele tot mai mari de frică și anxietate, românii se simt frustrați și trădați prin faptul că voturile lor de anul trecut de la referendum au fost ignorate.

În 13 luni, România va avea un nou președinte, Băsescu nemaiputând candida pentru un nou mandat. Dar el nu a renunțat, ci a lansat recent ideea hilară că și-ar putea prelungi mandatul cu cel puțin două luni, afirmă Bergthal.

Acest mod de gândire, combinat cu metodele sale folosite până în prezent și cu rețeaua de instituții aflate sub comanda sa ne fac pe toți să ne gândim că orice este posibil. Chiar și cel mai rău scenariu: să își schimbe fotoliul prezidențial cu o funcție în cadrul UE sau al NATO, conchide articolul din New Europe.