Norvegia avertizează Europa: acțiunile de SABOTAJ întreprinse de Kremlin se înmulțesc

Viceamiralul Nils Andreas Stensoenes, directorul serviciului de informaţii externe al Norvegiei (NIS), apreciază că probabilitatea unor tentative de sabotaj din partea Rusiei a crescut, pe fondul sancțiunilor tot mai dure aplicate Kremlinului.

Obiectivele principale ale acțiunilor de sabotaj rusesc implică distrugerea infrastructurii de petrol-gaze a Europei. În acest context, Norvegia are motive întemeiate să-i fie teamă, deoarece este cel mai mare furnizor de gaze al continentului şi un important exportator de ţiţei.

„Nivelul de risc s-a schimbat şi apreciem că sabotajul este un scenariu tot mai probabil. Rusia nu mai are nimic de pierdut. Țara condusă de Vladimir Putin este privită cu ostilitate în Occident, iar sancțiunile au amplificat animozitățile existente. Asta înseamnă că rușii sunt mai înclinați să se avânte în misiuni riscante, deşi vor avea grijă să nu declanşeze clauza de apărare colectivă a NATO. Observăm cu îngrijorare activitățile rușilor în celelalte țări europene”, a declarat Stensoenes.

Sorin Grindeanu declară război total și zero compromis cu „haștagii” din fosta coaliție: Pare că este o pestă care a cuprins România

07:18

ACTUALITATE 14 Iulie, calendarul zilei: Mădălina Manole ar fi împlinit 59 de ani. Căderea Bastiliei, începutul Revoluției franceze

07:15

Rusia a respins constant afirmațiile de acest tip, pe care le-a inclus într-o nouă categorie, denumită alarmism occidental. Stensoenes, al cărui serviciu este răspunzător de culegerea de informaţii din străinătate, nu a detaliat natura acțiunilor în care Rusia ar fi implicată în țările din Europa.

Sabotarea Nord Stream alimentează temerile autorităților europene

După sabotarea gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică în urmă cu doi ani, Norvegia şi-a desfăşurat marina militară pentru protecţia platformelor de petrol-gaze din Marea Nordului. Cu toate măsurile de apărare aplicate, infrastructura submarină a ţării este vastă și dificil de protejat.

Gazoductele se întind pe o lungime totală de circa 9.000 de km, iar numărul sondelor extractive depășește 90, potrivit Reuters.

În prezent, atât Ucraina, cât și Rusia au negat implicarea în sabotarea Nord Stream. Anchetatorii germani nu au reușit să afle cine a distrus cele două conducte prin care gazele rusești erau livrate Europei, ci doar au constatat modul în care deflagrația a produs daunele.

CITEȘTE ȘI:

Afacerea „TurkStream 2”. GAZPROM, exporturile de gaze rusești „camuflate” și încă o „gură de oxigen” pentru războiul lui Putin din Ucraina

Ucraina neagă implicarea în sabotarea NORD STREAM: „Este un nonsens absolut”, afirmă președinția de la Kiev