Nuclearelectrica negociază pentru 300 de tone de uraniu din Niger. Tranzacția ar valora 40 milioane de dolari. Miza: securitatea nucleară a țării

Nuclearelectrica poartă discuții cu autoritățile din Niger pentru achiziția a aproximativ 300 de tone de concentrat de uraniu, parte dintr-un stoc de peste 1.000 de tone disputat de statul african și grupul francez Orano. Tranzacția ar putea valora circa 40 de milioane de dolari.

România ar putea deveni unul dintre cumpărătorii unui important stoc de uraniu aflat în Niger și disputat de autoritățile de la Niamey cu grupul nuclear francez Orano.

Nuclearelectrica SA ar fi început negocieri cu autoritățile din Niger pentru achiziționarea a aproximativ 300 de tone de concentrat de uraniu, potrivit unor documente obținute de publicațiile Jeune Afrique și MDMG Sahel și citate ulterior de Africa.businessinsider.com.

EXCLUSIV Piperea îl critică pe Nicușor Dan pentru criza politică: Nu este eșecul nostru, este eșecul lui și al lui Bolojan

21:00

ENERGIE Companiile de consultanță energetică atrag atenția că războaiele din Iran și Ucraina duc la scumpirea transporturilor maritime

20:49

Sursa foto: Facebook/Nuclearelectrica

Cantitatea vizată de compania românească ar reprezenta aproape o treime dintr-un stoc de peste 1.000 de tone de uraniu aflat în apropierea aeroportului din Niamey încă din a doua jumătate a anului 2025.

Stocul se află în centrul unei dispute majore între guvernul militar al Nigerului și compania franceză Orano, care a controlat timp de decenii o parte importantă a exploatării uraniului din această țară africană.

Pentru România, o eventuală achiziție ar avea o importanță strategică, în condițiile în care Nuclearelectrica și filialele sale sunt implicate în întregul lanț al combustibilului necesar funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Disputa dintre Niger și Orano pentru uraniu

Relațiile dintre Niger și Orano s-au deteriorat puternic după venirea la putere a regimului militar de la Niamey.

În 2025, autoritățile nigeriene au preluat controlul asupra minei Somaïr, după luni de tensiuni privind exporturile și după un raid asupra birourilor companiei franceze din capitală. Guvernul Nigerului a anunțat ulterior intenția de a naționaliza compania Somaïr, joint-venture-ul prin care era exploatat uraniul.

„Confruntat cu acest comportament iresponsabil, ilegal și nedrept al Orano, o companie deținută de statul francez, un stat deschis ostil față de Niger încă din 26 iulie 2023… guvernul Nigerului a decis, în deplină suveranitate, să naționalizeze Somair”, a transmis guvernul Nigerului într-un comunicat.

Printre argumentele invocate de autorități s-a aflat și expirarea licenței de exploatare minieră în decembrie 2023.

Nigerul a acuzat, de asemenea, compania franceză că ar fi beneficiat disproporționat de producția de uraniu în raport cu participația pe care o deținea. Orano a avertizat ulterior că societatea sa mixtă din Niger se apropia de faliment.

Disputa s-a desfășurat într-un context regional complicat. Nigerul, Burkina Faso și Mali sunt conduse de guverne militare și au adoptat în ultimii ani politici tot mai orientate către recâștigarea controlului asupra resurselor naturale exploatate anterior împreună cu grupuri străine.

Tensiunile din jurul stocului de uraniu au atras atenția și după incidentele de securitate produse în apropierea aeroportului din Niamey.

În luna iunie au fost raportate focuri de armă în apropierea porții principale a aeroportului, într-o zonă aflată nu departe de baza militară unde ar fi fost depozitat uraniul provenit de la mina Somaïr.

A fost al doilea incident de acest tip înregistrat în acest an în apropierea aeroportului. Deși autoritățile nu au stabilit public că atacurile au avut drept țintă stocul de uraniu, mai multe relatări de presă au făcut această legătură.

România ar fi trimis deja o delegație la Niamey

Interesul Nuclearelectrica pentru uraniul din Niger ar fi devenit concret în primăvara acestui an.

Potrivit documentelor citate de presa africană, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, ar fi transmis pe 13 aprilie interesul companiei pentru achiziționarea de uraniu din Niger.

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță – Foto: Facebook/Nuclearelectrica SA

La 20 aprilie, ministrul nigerian al Minelor, colonelul Abarchi Ousmane, ar fi răspuns că țara intenționează să își „diversifice partenerii” și să analizeze modalități prin care uraniul nigerian să poată ajunge în România și în alte state europene.

Cosmin Ghiță ar fi fost invitat la Niamey pentru continuarea discuțiilor.

O zi mai târziu, directorul Nuclearelectrica ar fi propus trimiterea unei delegații române conduse de Gelu Agafiel Mărăcineanu, director general adjunct al FPCU Feldioara, companie din grupul Nuclearelectrica specializată în procesarea materiilor prime necesare combustibilului nuclear.

Delegația urma să se afle în Niger în perioada 11-15 mai.

Relatările indică faptul că discuțiile s-ar fi încheiat cu un acord preliminar între partea română și autoritățile nigeriene, fără ca o tranzacție finală să fi fost anunțată până în prezent.

Volumul discutat ar fi de aproximativ 300 de tone de concentrat de uraniu.

Marc Eichinger, expert în industria uraniului din Niger, estimează că o asemenea tranzacție ar putea avea o valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari.

Calculul pornește de la ipoteza că o achiziție realizată în afara canalelor convenționale de piață ar putea beneficia de un discount de aproximativ 30%.

În acest scenariu, prețul ar ajunge la aproximativ 133.000 de dolari pe tonă, ceea ce ar plasa valoarea totală a celor 300 de tone în jurul pragului de 40 de milioane de dolari.

La o evaluare standard de piață, cantitatea ar putea valora aproximativ 57 de milioane de dolari.

O eventuală tranzacție ar aduce România într-o poziție importantă într-o dispută internațională care combină securitatea energetică, controlul resurselor strategice și tensiunile geopolitice dintre Niger și Franța.

Pentru Nuclearelectrica, accesul la noi surse de uraniu ar putea contribui la diversificarea aprovizionării într-un moment în care securitatea lanțurilor de combustibil nuclear capătă o importanță tot mai mare în Europa.