O misiune FMI vine la București săptămâna viitoare

„O misiune a FMI, condusă de Reza Baqir, se va afla la București în perioada 2-15 martie pentru evaluarea anuală a economiei României, denumită și consultarea pe articolul IV. Misiunea FMI se va întâlni cu autoritățile române, dar și cu reprezentanți ai partidelor politice, sindicatelor, asociațiilor mediului de afaceri, reprezentanți ai mediului academic și ai băncilor”, a afirmat Tolosa, potrivit unui comunicat al FMI.

La finalul misiunii ar urma să se desfășoare și o conferință de presă.

Consultările anuale privind situația economică sunt un mecanism al FMI utilizat în relația cu toate statele membre ale Fondului.

EXCLUSIV Așa se fură motorina la STB. Imagini exclusive cu un șofer care extrage carburant cu furtunul direct în bidon, dintr-un autobuz Citaro. Filmarea stil „paparazzi” este realizată de un alt angajat

05:30

ANALIZĂ EXCLUSIV Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern

05:00

Precedenta vizită a FMI pentru consultări a avut loc la începutul anului trecut și a coincis cu o evaluare a acordului stand-by cu România.

Misiunea FMI va fi condusă de Reza Baqir, care a preluat mandatul de șef al misiunii pentru România în ianuarie, înlocuind-o în acest post pe Andreea Schaechter.

România a avut în derulare, în perioada septembrie 2013 – septembrie 2015 un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri.

Scopul înțelegerii a fost de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare. Acordul a fost însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, reprezentând al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE și Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 și finalizat în 2013, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritățile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziție de creditorii externi.