O rachetă indiană a părăsit orbita terestră, începându-și călătoria spre Marte

Racheta trimisă de India având la bord o sondă programată să călătorească spre Marte a părăsit orbita terestră, duminică, începându-și astfel periculosul periplu spre planeta roșie, a anunțat Agenția spațială indiană, citată de AFP.

India dorește să intre în istoria explorării interplanetare devenind prima țară din Asia ale cărei dispozitive vor ajunge pe Marte.

Racheta care a lansat sonda Mangalyaan (sau Mars Orbiter), de culoare aurie și de mărimea unui automobil de mici dimensiuni, trebuie să ajungă la destinație în septembrie 2014, potrivit Organizației indiene pentru cercetări spațiale (ISRO).

FLASH NEWS Bolojan refuză pentru a treia oară să se prezinte în fața Comisiei de constituționalitate. Urmează să mai fie invitat de două ori

13:45

CONTROVERSĂ Xi Jinping vrea să-i ceară lui Trump, la Washington, să oprească vânzările de arme către Taiwan. Președintele Chinei va invoca un acord încheiat cu SUA în 1982. Ce presupune aceasta

13:44

„Racheta este pe drum și va ajunge pe Marte după o călătorie de 10 luni în jurul Soarelui”, se precizează într-un comunicat emis de ISRO.

Racheta indiană, care se deplasează cu o viteză de 32 kilometri pe secundă, este totuși prea puțin puternică pentru această misiune. Inginerii de la ISRO au avut ideea de a o face să orbiteze în jurul Terrei timp de o lună după lansare, pentru a o face astfel să câștige o viteză suficient de mare pentru a scăpa de gravitația terestră.

De la decolarea ei de pe 5 noiembrie, șase manevre de aprindere a propulsoarelor au fost realizate cu succes.

Concepută și fabricată într-un timp record, și cu un buget redus, sonda indiană este înzestrată cu senzori care vor avea misiunea de a detecta prezența metanului în atmosfera lui Marte, o prezență care ar acredita ipoteza existenței unor forme de viață primitive pe această planetă care a prezentat în trecutul ei condiții asemănătoare celor de pe Terra.

Misiunea marțiană, demarată în 2012, a costat doar 4,5 miliarde de rupii (55 milioane euro) și a fost concepută potrivit „jugaad”, un principiu teoretic indian care constă în a găsi cea mai ieftină soluție posibilă.

Mai multe țări au lansat deja misiuni spațiale spre Marte, în special Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia și China, dar unele dintre ele, precum Japonia și China, au eșuat.

India a avut și ea mai multe eșecuri în domeniul spațial, precum explozia la decolarea unui lansator în 2010 și pierderea contactului cu sonda Chandrayaan în 2009.

NASA a lansat la rândul ei, pe 18 noiembrie, o sondă spațială, MAVEN, în atmosfera înaltă a planetei Marte, cu scopul de a înțelege mai bine motivele care au dus la dispariția celei mai mari părți din atmosfera planetei. Bugetul alocat pentru misiunea MAVEN este de șase ori mai mare decât bugetul sondei Mangalyaan.

Robotul american Curiosity, un fel de rover 4 x 4 înzestrat cu 10 instrumente, a putut să stabilească, în premieră, că Marte a fost propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat, diminuând însă considerabil probabilitatea prezenței actuale a unor forme de viață pe planeta roșie.