Oficial UE: Legislația europeană permite, după 3 luni, expulzarea cetățenilor care nu au loc de muncă

Țările UE nu pot limita libera circulație a muncitorilor, dar îi pot trimite acasă pe cetățenii europeni care în decurs de 3 luni nu și-au găsit un loc de muncă și nu au mijloacele necesare de subzistență, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al CE Jonathan Todd.

Întrebat despre declarația premierului britanic David Cameron privind limitarea numărului de muncitori europeni, Jonathan Todd a precizat că „mesaje similare au venit din Marea Britanie și înainte de Crăciun”.

„Comisia Europeană trebuie să vadă ce decid autoritățile britanice. Dreptul de circulație al muncitorilor este un principiu fundamental al UE. A fost așa încă de la înființare, la sfârșitul anilor ’50. Este, de asemenea, un element fundamental al Pieței Unice”, a spus purtătorul de cuvânt al CE.

VIDEO Ion Cristoiu: George Simion a vorbit serios sau l-a luat gura pe dinainte?!

10:06

MARIUS TUCĂ SHOW Petrișor Peiu pune condiții PSD. De ce nu are AUR încredere în social-democrați când vine vorba de formarea unei majorități

10:00

„Libera circulație a muncitorilor este un drept fundamental stabilit prin tratate care au fost ratificate de parlamentele a 28 de state membre. Nu este o legislație impusă de Bruxelles. Face parte din tratate. Orice modificare a tratatelor necesită o negociere cu toate statele membre și o ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre (…) Orice derogare de la aceste principii este strict limitată în timp în tratatele de aderare. Prin urmare, niciun stat membru nu poate limita libera circulație a muncitorilor de la 1 ianuarie 2014 în cazul muncitorilor români și bulgari, deoarece limita (de 7 ani – n.r.) este stabilită în tratatele de aderare ale celor două state”, a subliniat oficialul european.

Referitor la faptul că Belgia expulzează, după 3 luni, cetățenii europeni care nu au un loc de muncă sau mijloace de a se întreține, Todd a declarat că această posibilitate le este oferită statelor membre conform Directivei din 2004 privind libera circulație a cetățenilor.

„Statele membre au posibilitatea de a expulza după 3 luni cetățenii care nu au un loc de muncă sau mijloace de subzistență care îi împiedică să devină o povară pentru țara respectivă. Dacă statele membre aplică sau nu această posibilitate, ține de fiecare stat membru. Dreptul comunitar le permite să facă acest lucru, dar nu le obligă”, a spus purtătorul de cuvânt.

Acesta a adăugat că Marea Britanie și Germania nu s-au consultat cu CE în privința unor măsuri privind limitarea liberei circulații.

„Când un stat membru ia în calcul măsuri care ar putea fi subiect al legislației europene, ar fi prudent să discute cu CE înainte, dar nu este o obligație”, a punctat Todd.

Totodată, Jonathan Todd a precizat, răspunzând unei întrebări, că CE nu se va ocupa de eventualele probleme care ar putea apărea în urma eliminării restricțiilor pentru români și bulgari.

„CE recunoaște că pot fi unele probleme la nivel local în ceea ce privește locurile în grădinițe, servicii sociale, sănătate, infrastructură. Nu există niciun motiv ca CE să fie informată despre aceste probleme de către statele membre. Ideea este că aceste chestiuni trebuie corectate, în loc să se impună restricții la libera circulație a persoanelor”, a spus Todd, adăugând că, în exercițiul bugetar 2014-2020, statele membre pot folosi cel puțin 20% din alocarea ce le revine în cadrul Fondului Social European pentru a rezolva aceste chestiuni.

Întrebat dacă CE are semnale privind prezența unui număr mare de muncitori români și bulgari în țările europene după 1 ianuarie, Jonathan Todd a precizat că nu există astfel de informări.

„Dacă au fost mișcări ale muncitorilor români și bulgari în țările membre, CE nu putea fi înștiințată imediat de către acestea. Dar, din ce am văzut, ca și voi, din relatările de presă, cu siguranță nu au fost un mare număr de muncitori români și bulgari care să plece în alte țări membre”, a spus purtătorul de cuvânt al CE.

Ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie 2014 a provocat dezbateri aprinse în Marea Britanie și, mai nou, în Germania.

Premierul britanic, David Cameron, a adoptat, în decembrie 2013, măsuri prin care să se asigure că, de la 1 ianuarie, imigranții din UE nu vor putea să solicite ajutoare sociale în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie. În plus, persoanele care cerșesc și cele fără adăpost pot fi deportate și li se poate interzice accesul în țară pentru o perioadă de 12 luni.

Totodată, el intenționează să limiteze numărul de muncitori europeni din Marea Britanie.

Dezbaterea privind imigranții români și bulgari care vor ajunge în Germania a atins un nou nivel vineri, când politicieni conservatori de rang înalt au cerut amprentarea lor pentru a-i împiedica să primească indemnizații sociale, relatează TheLocal.de.

„Imigranții care vin în Germania doar pentru Hartv IV (indemnizații de șomaj), alocații pentru copii și asigurări de sănătate trebuie trimiși rapid în țările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple trebuie să ne gândim la amprentarea lor”, a declarat președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, Elmar Brok, pentru cotidianul Bild.

CSU – aliatul bavarez al cancelarului Angela Merkel – vrea să le facă mai dificil accesul noilor imigranți români și bulgari la generosul sistem de protecție socială din Germania.