Peste două treimi dintre ciprioți preferă ca țara să iasă din zona euro decât să taxeze depozitele

Două treimi dintre ciprioți, respectiv 67%, ar prefera ieșirea țării din zona euro și relații mai strânse cu Rusia, decât să accepte măsura fără precedent a taxării depozitelor bancare, potrivit rezultatelor unui sondaj, publicate joi.

De asemenea, 91% din persoanele chestionate susțin decizia Parlamentului de a respinge taxa pe depozite, arată sondajul realizat de compania Prime Consulting și citat de cotidianul Kathimerini.

Parlamentul a respins marți instituirea unei taxe pe depozitele bancare, condiție impusă de statele din zona euro pentru acordarea unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro. Cipru ar trebui să strângă 5,8 miliarde de euro din taxa bancară pentru a contribui astfel la stabilizarea finanțelor statului și la salvarea băncilor de la colaps.

VIDEO EXCLUSIV Mihaela Sofronea, GreenGroup, la Gândul Recycle Now: „Industria reciclării are nevoie de stabilitate și viziune strategică”

13:09

EVENIMENT Maia Sandu, la 108 de la Unirea Basarabiei cu România: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie

13:03

Țările zonei euro refuză să pună la dispoziția Ciprului mai mult de 10 miliarde de euro și afirmă că Nicosia nu trebuie să împrumute cele aproape 6 miliarde de euro care ar urma să constuie contribuția proprie, deoarece gradul de îndatorare al țării ar deveni nesustenabil.

Politicienii ciprioți trebuie să găsească o nouă variantă, agreată de zona euro, pentru a obține fondurile de 6 miliarde de euro.

Băncile locale, închise începând de luni, nu vor fi deschise până la îneputul săptămânii următoare, marți, pentru a se evita retragerea masivă a depozitelor.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, joi, că va continua să furnizeze Ciprului fonduri prin mecanismul de lichiditate de urgență doar până luni, când va prelungi accesul doar dacă țara are un acord cu UE și FMI, care să asigure solvabilitatea instituțiilor de credit.

Obligațiunile statului cipriot aflate în portofoliile băncilor nu sunt eligibile pentru asigurarea de finanțare de la BCE, din cauza ratingului prea scăzut al țării.

Rusia a împrumutat deja în 2011 Ciprului 2,5 miliarde de euro, iar în prezent oficialii de la Nicosia negociază un nou sprijin din partea Moscovei. Discuțiile vizează, potivit informațiilor din presa internațională, relaxarea termenilor vechiului împrumut, precum și posibilitatea unui nou credit și eventuala implicare a Rusiei în explotarea resurselor de gaze naturale ale Ciprului sau preluarea unei bănci.

Depozitele companiilor și cetățenilor ruși în băncile din Cipru sunt estimate la mai multe zeci de miliarde de dolari, astfel că o taxă pe depozite ar aduce atingere directă intereselor Rusiei.