Petiția discriminatorie a unui fost ministru francez: „Spuneți NU intrării Bulgariei și României în Schengen”

Fostul ministru francez pentru Formare Profesională Nadine Morano (UMP), apropiată a lui Nicolas Sarkozy, a postat pe site-ul personal o petiție împotriva deschiderii spațiului Schengen pentru români și bulgari. Demersul continuă discursul discriminatoriu și, în esență, eronat format în spațiul francez, care corelează problema romilor cu criteriile tehnice ale aderării la Schengen. De altfel, după numeroase astfel de discursuri recente venite dinspre guvernul lui Jean-Marc Ayrault sau chiar dinspre Palatul Elysee, ministrul de Externe Laurent Fabius a fost nevoit să recunoscă faptul că spațiul Schengen și dosarul romilor sunt două probleme distincte.

„Francezii și, în primul rând, primarii comunelor (formă administrativă în Franța, n.red.) noastre sunt depășiți de problema romilor care ne invadează în mod ilegal teritoriile. Țările din care provin ei se exonerează de responsabilitățile lor de a-i integra. Este inacceptabil! Din acest motiv, Franța trebuie să se opună intrării lor în spațiul Schengen, prevăzută pentru 1 ianuarie a anului viitor (nu există o astfel de dată, n.red.). Europa trebuie să protejeze și să nu perturbe națiunile. Vă invit să semnați petiția prin care ne opunem intrării României și Bulgariei în Schengen”, este textul petiției lui Morano.

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

Până la ora publicării acestei știri, petiția a strâns 139 de semnături.

Morano, fost deputat UMP (centru-dreapta, partidul lui Sarkozy), ea însăși fiică de imigranți, s-a pronunțat în repetate rânduri, în ultimele luni, în favoarea expulzării romilor din Franța în țările de origine, declarațiile ei rasiste atrăgând numeroase critici.

Why don’t you come over? Discursul discriminatoriu al englezilor s-a mutat în Franța

În ultimele săptămâni, diverși oficiali din guvernul francez s-au pronunțat împotriva aderării României la Schengen, corelând acest dosar cu problema romilor originari din țara noastră care se află în Franța. Aceste declarații, criticate inclusiv de Comisia Europeană, care a amenințat cu sancțiuni, nu au provocat inițial prea multă îngrijorare în România, diplomația de la București comentând, în primă fază, pentru gândul că ele vin într-un context electoral și că țara noastră contează „întru totul” pe aliatul francez. Mai mult, a amintit Ministerul Afacerilor Externe, chiar și primul-ministru francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat, în timpul vizitei din iulie la București, că România îndeplinește toate criteriile tehnice de aderare.

Când, însă, declarațiile din Franța continuau în direcția proclamării veto-ului francez, MAE a comentat, pentru gândul, că speră ca Ayrault să nu uite de promisiunile făcute în România. „Partea română își exprimă așteptarea ca Franța,  partener tradițional și strategic al României, să acționeze atât în spiritul relației bilaterale substanțiale, cât și în contextul recunoașterii finalizării procesului de evaluare și a îndeplinirii criteriilor privind aderarea, aspect consacrat la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European (…). Ne exprimăm, astfel, speranța că parametrii soluției convenite privind aderarea dublu-etapizată, reconfirmate cu Premierul Ayrault (în iulie, la București, n.red.), rămân, în continuare, valabili”, a transmis MAE pentru gândul.

Ministerul condus de Corlățean a sugerat încă o dată că aderarea României la Schengen este folosită acum în Franța în context electoral (alegerile municipale din Franța de anul viitor): „Considerăm preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral. Nu în ultimul rând, reamintim faptul că toți cetățenii europeni se bucură de dreptul la libera circulație în spațiul UE, indiferent de apartenența unui stat la Spațiul Schengen”.

CLIC PENTRU A VEDEA REACȚIA MAE – DOCUMENT INTEGRAL

Problema actuală din Franța nu este fără precedent în Europa, cel mai recent caz fiind cel din Marea Britanie, în contextul liberalizării pieței muncii pentru români și bulgari, în urma căruia gândul a lansat campania „Why don’t you come over?”