Politico: Alegerile din Spania ar putea reaprinde separatismul catalan. Ce se schimbă dacă dreapta radicală ajunge la putere

Catalonia riscă să redevină „cartoful fierbinte” al Spaniei după alegerile din 29 noiembrie. O eventuală guvernare a Partidului Popular și Vox ar putea readuce în prim-plan disputa privind autonomia regională, limba catalană și independența provinciei.

La aproape zece ani de la referendumul de independență din 2017, Catalonia ar putea reveni în centrul unei confruntări politice cu Madridul. Alegerile parlamentare anticipate din Spania, programate pentru 29 noiembrie, deschid perspectiva unei schimbări de guvern, iar partidele separatiste avertizează că o alianță între conservatorii din Partidul Popular (PP) și formațiunea de dreapta radicală Vox ar putea relansa mișcarea independentistă.

Potrivit unei analize publicate de Politico, sondajele indică posibilitatea unei majorități de dreapta, într-un moment în care independența Cataloniei nu mai reprezintă principala preocupare a locuitorilor regiunii.

Miza depășește însă disputa identitară. Catalonia are aproximativ opt milioane de locuitori, generează aproape 19% din economia Spaniei și concentrează circa 16,5% din populația țării. O nouă confruntare între Barcelona și Madrid ar avea, astfel, implicații politice și economice la nivel național.

Francesc-Marc Álvaro, candidat la Senat din partea Stângii Republicane Catalane (ERC), susține că o guvernare PP-Vox ar putea limita competențele administrației regionale.

„Știm că vor reduce cu siguranță competențele noastre de autoguvernare și vor interveni în societatea catalană într-un mod foarte dur”, a declarat Álvaro, avertizând că o asemenea abordare ar însemna „să se toarne benzină pe foc în societatea catalană”.

Francesc-Marc Álvaro – Foto: Amjl, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Míriam Nogueras, deputată a formațiunii separatiste Junts, consideră că schimbarea puterii la Madrid nu va modifica fundamental relația dintre statul spaniol și Catalonia.

„Indiferent de orientarea sa politică, următorul guvern spaniol va fi exact la fel ca cel anterior în ceea ce privește o chestiune fundamentală: Catalonia”, a afirmat Nogueras.

Ea anticipează o revenire a mișcării independentiste, susținând că dependența economică și politică de Madrid reprezintă un motiv de nemulțumire pentru susținătorii separării.

Cum a pierdut teren separatismul catalan în timpul guvernării Sánchez

Criza constituțională din 2017 a reprezentat unul dintre cele mai tensionate episoade din istoria recentă a Spaniei. Referendumul de independență, considerat ilegal de autoritățile spaniole, a fost urmat de intervenția Madridului, condamnarea unor lideri separatiști și plecarea altora în străinătate.

Pedro Sánchez a ajuns la conducerea guvernului în 2018 și a adoptat ulterior o strategie de dialog cu partidele naționaliste catalane, diferită de abordarea conservatorilor. Socialiștii au negociat sprijin parlamentar cu formațiunile separatiste și au promovat o lege de amnistie pentru persoanele implicate în tentativa de secesiune.

Pedro Sánchez – Foto: Profimedia images

Măsura a fost contestată de opoziția de dreapta, dar a contribuit la reducerea tensiunilor politice din Catalonia.

Între timp, unitatea partidelor independentiste s-a deteriorat, iar preocupările alegătorilor s-au schimbat. Potrivit unui sondaj al institutului de cercetare al guvernului catalan, 43% dintre locuitorii regiunii susțin independența. Cu toate acestea, locuințele, imigrația și criminalitatea au ajuns să ocupe un loc mai important pe agenda publică.

Carles Puigdemont, fostul președinte al Cataloniei și unul dintre principalii organizatori ai tentativei de secesiune din 2017, a recunoscut dificultățile actuale ale mișcării.

„După nouă ani, mișcarea de independență este fragmentată și slăbită”, a declarat Puigdemont.

Într-un interviu acordat publicației El Punt Avui, din Belgia, unde locuiește din 2017, fostul lider regional și-a reafirmat obiectivul politic.

„Ceea ce îmi doresc este să nu mai fiu spaniol. Nu spun asta ca un act de respingere sau dispreț”, a afirmat Puigdemont, comparând dorința de a renunța la cetățenia spaniolă cu posibilitatea de a încheia un abonament.

Carles Puigdemont – Foto: Generalitat de Catalunya (Attribution or Attribution), via Wikimedia Commons

PP și Vox ar putea schimba regulile privind autonomia și limba catalană

Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular, îl acuză pe Pedro Sánchez că a slăbit ordinea constituțională prin concesiile făcute partidelor separatiste. Feijóo a susținut că guvernul socialist „a inițiat un proces de separare și deconstrucție a sistemului constituțional din 1978”.

Vox adoptă o poziție mai radicală. Partidul condus de Santiago Abascal a cerut interzicerea formațiunilor separatiste și eliminarea sistemului de autonomie regională, pe care îl consideră costisitor și favorabil naționalismelor locale.

„Vrem să le facem viața cât mai dificilă posibil, pentru că ele au făcut viața imposibilă pentru spanioli în general”, a declarat José Antonio Fúster, purtătorul de cuvânt al Vox, referindu-se la partidele separatiste.

Acesta a susținut că formațiunile independentiste trebuie să accepte caracterul indivizibil al Spaniei pentru a continua să participe la viața politică. Cu toate acestea, în campania electorală, atât PP, cât și Vox au adoptat un discurs mai puțin conflictual față de Catalonia.

Într-un interviu acordat publicației La Vanguardia, Feijóo a afirmat că nu intenționează să desființeze autonomia regională.

„Nu sunt aici pentru a centraliza; sunt aici pentru a face ca autonomia să funcționeze și pentru ca statul spaniol să aibă o prezență în Catalonia”, a declarat liderul conservator.

Acesta a invocat propriile origini galiciene pentru a arăta că înțelege importanța limbii și identității culturale regionale. În același timp, a promis abrogarea legii amnistiei pentru separatiștii catalani, deși o asemenea decizie nu ar anula automat efectele juridice deja produse.

Vox și-a concentrat campania mai ales asupra imigrației. Santiago Abascal a susținut că identitatea catalană trebuie protejată de ceea ce el numește „islamism”, reducând temporar accentul pus pe confruntarea cu separatismul.

Santiago Abascal – Foto: Vox España, Public domain, via Wikimedia Commons

Președintele guvernului regional catalan, socialistul Salvador Illa, privește însă cu neîncredere schimbarea de discurs.

„Acești lupi se prezintă acum ca niște miei nevinovați când vine vorba de guvernul regional”, a declarat Illa.

El a avertizat că autonomia construită în ultimele decenii ar putea fi afectată de politicile unei viitoare coaliții PP-Vox.

Una dintre principalele dispute ar putea privi folosirea limbii catalane în instituții și în sistemul de învățământ.

Potrivit lui Oriol Bartomeus, directorul Institutului de Științe Politice și Sociale din Barcelona, eliminarea limbilor regionale din dezbaterile parlamentare spaniole ar reprezenta „o declarație de război” din perspectiva separatiștilor.

O asemenea măsură ar putea afecta catalana, basca, valenciana și galiciana, limbi a căror utilizare în Congres a devenit posibilă în timpul guvernării Sánchez.

Francesc-Marc Álvaro consideră că politicile promovate de PP și Vox în Valencia și Insulele Baleare oferă indicii despre schimbările pe care cele două partide le-ar putea introduce și în Catalonia. În aceste regiuni, administrațiile de dreapta au adoptat măsuri care limitează utilizarea limbilor locale în anumite domenii.

„Un guvern format din PP și Vox se va opune cu siguranță în mod militant modelului de imersiune lingvistică”, a afirmat Álvaro, referindu-se la sistemul educațional catalan, în care limba regională are un rol central.

Acesta anticipează și posibile reduceri ale finanțării și competențelor administrației catalane, inclusiv în domeniul ordinii publice.

Bartomeus consideră că relația viitorului guvern cu separatiștii va depinde atât de raportul de forțe dintre PP și Vox, cât și de rezultatele administrației în alte domenii.

„Problema catalană este mereu prezentă, susceptibilă de a fi folosită în serviciul intereselor politice”, a explicat analistul.

Potrivit acestuia, Junts ar putea considera că un guvern mai ostil autonomiei catalane ar favoriza reunificarea mișcării independentiste, în prezent afectată de divergențe interne.

„Junts consideră că un guvern format din PP și Vox va favoriza o renaștere a mișcării de independență”, a declarat Bartomeus.

Carles Puigdemont, a cărui eventuală întoarcere în Catalonia este așteptată după alegeri, a sugerat la rândul său că instabilitatea politică de la Madrid poate crea oportunități pentru separatiști.

„Chiar și în momentele cele mai dificile pentru mișcare, Spania generează crize pe care ar trebui să fim pregătiți să le exploatăm”, a afirmat fostul lider catalan.