Președintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick: Ieșirea Greciei din zona euro ar pune probleme în primul rând Spaniei și Italiei

O eventuală decizie a Greciei de a părăsi zona euro ar ridica probleme serioase pentru Spania, Italia și alte țări din blocul monetar cu datorii mari, care trec prin programe de reforme structurale, a declarat președintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, citat de Reuters.

Criza datoriilor de stat din zona euro rămâne cel mai mare risc pentru economia globală, a afirmat Zoellick miercuri seara la Washington Economic Club.

„Cea mai importantă problemă nu va fi Grecia, ci Spania și Italia”, consideră oficialul.

Dacă Grecia ar decide să iasă din zona euro, efectele propagate în economia globală ar fi foarte grave, amintind de consecințele falimentului Lehman Brothers din septembrie 2008, avertizează șeful BM.

INEDIT Planta care „crește” cristale din metale rare. Ce este fitomineritul

09:26

ULTIMA ORĂ Președintele Nicușor Dan, după ce și-a exprimat votul: „Am ales pe cineva care nu se apropie de zona de corupție”

09:25

„Pericolul real apare atunci când evenimentele încep să afecteze încrederea într-o asemenea măsură încât te întâlnești cu momente de lipsă de lichiditate, care anunță că ceva urmează să se prăbușească, fie companii, fie bănci”, a explicat Zoellick.

Liderii europeni trebuie să găsească modalități de a acționa înainte ca astfel de probleme să se manifeste, de a sprijini Spania și Italia, care implementează în prezent reforme foarte dificile, a afirmat el.

Acest sprijin ar putea fi acordat prin emisiuni de eurobonduri prin Mecanismul European de Stabilitate, sau prin utilizarea resurselor Băncii Europene pentru Investiții sau ale altui mecanism de acest tip, crede președintele BM.

Liderii UE vor discuta, săptămâna viitoare, la o întâlnire informală a șefilor de stat sau de guvern, un pact de creștere care va include, cel mai probabil, investiții în infrastructură și flexibilizarea țintelor de deficit bugetar pentru statele aflate în recesiune.

Însă Grecia trece printr-o perioadă de turbulențe politice grave, partidele nereușind să stabilească o coaliție de guvernare după alegerile anticipate din 6 mai. Rezultatul fragmentat al votului a indicat nemulțumirea profundă a populației privind măsurile de austeritate convenite de stat în acordul de bailout încheiat cu UE, FMI și BCE. Deși sondajele arată că majoritatea grecilor nu vor să renunțe la moneda euro, instabilitatea politică și succesul în alegeri al partidelor extremiste, care resping măsurile de austeritate, au reaprins discuțiile că statul elen ar putea părăsi zona euro.