Procesul lui Le Pen, pe muchie de cuțit. Decizia care poate schimba radical alegerile din 2027 din Franța

Procesul de apel al Marinei Le Pen s-a încheiat la Paris, iar verdictul judecătorilor va decide dacă lidera extremei drepte din Franța poate candida la alegerile prezidențiale din 2027. Decizia este așteptată pe 7 iulie și poate schimba radical scena politică franceză.

Procesul de apel al lui Marine Le Pen s-a încheiat miercuri la Curtea de Apel din Paris, într-un dosar în care lidera extremei drepte franceze este acuzată de deturnare de fonduri europene. Astefel, magistrații vor decide dacă aceasta mai poate intra în cursa pentru Palatul Elysee în 2027, sau nu.

Avocații apărării au susținut că lidera partidului Rassemblement National nu a orchestrat un sistem de locuri de muncă fictive finanțate din bani ai Parlamentul European, scrie The Guardian.com.

VIDEO Ion Cristoiu: Cum a devenit CCR din Salvatoarea Națiunii Monstrul Națiunii

13:06

NEWS ALERT Percheziții DNA într-un dosar de evaziune fiscală. Prejudiciul se ridică la peste 28 milioane de lei, 11 persoane sunt vizate

12:57

Avocata sa, Sandra Chirac Kollarik, a declarat în fața instanței că „Marine Le Pen nu și-a imaginat niciun moment că a încălcat regulile” și că „nu ar fi acceptat niciodată în mod deliberat să semneze un contract fals”.

Marine Le Pen a respins constant acuzația că ar fi fost în centrul unei scheme de deturnare a fondurilor europene, afirmând că toate contractele asistenților europarlamentari au fost transparente.

„Nu avem sentimentul că am comis cea mai mică infracțiune”, a spus ea în fața judecătorilor.

Miza majoră pentru extrema dreaptă din Franța

Dosarul are o miză politică majoră. Până în martie anul trecut, Le Pen era considerată unul dintre favoriții cursei prezidențiale, însă condamnarea sa în primă instanță pentru „locuri de muncă fictive” i-a adus o interdicție imediată de a candida la funcții publice.

Judecătorii au stabilit atunci că ea s-a aflat „în centrul” unui sistem bine organizat de deturnare de fonduri între 2004 și 2016.

Sentința din primă instanță a inclus o interdicție electorală de cinci ani, o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și doi executați în afara detenției, cu brățară electronică, precum și o amendă de 100.000 de euro.

Le Pen, jurist de profesie, a contestat atât verdictul, cât și pedeapsa, insistând că dorește să candideze din nou la președinție.

Verdictul final al Curții de Apel, așteptat pe 7 iulie, va decide dacă Marine Le Pen poate intra în cursa prezidențială pentru a patra oară. În cazul în care interdicția va fi menținută, partidul ar urma să fie reprezentat de protejatul său politic, Jordan Bardella, actualul președinte al RN.

Ce acuzații aduc procurorii francezi

Săptămâna trecută, procurorii au cerut judecătorilor să confirme interdicția de cinci ani, susținând că Le Pen a fost „în centrul unui sistem bine gândit, centralizat și aproape industrial” de deturnare a fondurilor europene.

Potrivit acuzării, banii alocați europarlamentarilor pentru asistenți care ar fi trebuit să lucreze la Strasbourg sau Bruxelles au fost folosiți pentru a plăti angajați ai partidului din Franța, încălcând regulile Parlamentului European.

Procurorii au estimat prejudiciul la 4,8 milioane de euro și au subliniat că partidul, cunoscut la acea vreme sub numele de Front National, a realizat economii substanțiale prin acest mecanism. Personalul plătit din fonduri europene nu ar fi avut, potrivit anchetei, nicio legătură reală cu activitatea parlamentară.

Unul dintre procurori, Thierry Ramonatxo, a criticat dur atacurile publice ale lui Le Pen la adresa justiției după condamnarea din primă instanță, când aceasta a vorbit despre „tirania judecătorilor”.

Ramonatxo a precizat că magistrații nu au făcut decât să aplice o lege votată de Parlament și a acuzat-o pe Le Pen că a preferat confruntarea politică în locul unei reflecții asupra faptelor reproșate.

Recomandarea autorului:

Procurorii din Franța cer instanței de apel să mențină interdicția impusă lui Marine Le Pen de a candida la președinție. Câți ani de închisoare riscă lidera extremei drepte franceze pentru deturnare de fonduri