RĂSTURNARE DE SITUAȚIE. Un studiu al Universității din Barcelona aruncă în aer tot ce știam despre noul coronavirus „made in China”

O descoperire recentă a oamenilor de știință din Spania arată că noul coronavirus era prezent în Europa cu mult timp înainte de explozia cazurilor de infectare în orașul chinez Wuhan.

Cercetătorii Universității din Barcelona au găsit urme ale coronavirusului în probe ale apelor uzate colectate în orașul catalan încă din martie 2019! Informația bombă a fost făcută de savanții spanioli într-un comunicat de presă preluat de El Pais.

Până acum se credea că pandemia își are originea într-o piață din orașul chinez Wuhan, că a izbucnit în decembrie 2019 și că a ajuns în Europa în ianuarie 2020. Datele prezentate de spanioli pun sub semnul întrebării tot ce știam.

Dacă descoperirea lor va fi confirmată de alte studii independente, atunci aceasta va deveni cea mai timpurie dovadă a prezenței SARS-CoV-2 pe planetă.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0. „Ce lipsește? Nu știu, mingi pe acolo, ocazii și să se scuture plasa”

11:43

ACTUALITATE Cum justifică hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov prețurile șoc la pachetele de Anul Nou. Lista invitaților la petrecerea din noaptea de Revelion

11:33

Cercetări efectuate până acum în Italia și Spania arată că noul coronavirus s-a aflat pe teritoriul european mult mai devreme decât se credea. Specialiștii spanioli au găsit virusul într-un eşantion de ape uzate colectate în 12 martie 2019.

Ce organe sunt atacate de COVID-19

Oamenii de ştiinţă se află abia la începutul procesului de înţelegere a varietăţii uriaşe de probleme de sănătate cauzate de noul coronavirus, din care unele ar putea avea efecte persistente asupra pacienţilor şi a sistemelor medicale timp de mulţi ani de acum înainte, potrivit unor medici şi experţi în maladii infecţioase, potrivt Reuters, citat de Agerpres.ro.

Pe lângă afecţiunile respiratorii care îi fac pe pacienţi să întâmpine mari dificultăţi atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19 atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale.

„Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă şi pancreasul. Atacă şi inima. Atacă şi ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am înţeles aceste lucruri la început”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog şi directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, California.

Pe lângă dificultăţile respiratorii, pacienţii cu COVID-19 pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar şi la inflamaţii severe, care afectează apoi numeroase organe interne. Noul coronavirus poate, de asemenea, să cauzeze complicaţii neurologice, care variază de la migrenă, ameţeală şi pierderea gustului şi a mirosului până la convulsii şi stări de confuzie.

În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, cu un impact uriaş asupra calităţii vieţii pacientului. Manifestările ample şi diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, afirmă medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.