Reuters: Șanse tot mai slabe pentru un acord al României cu FMI. Ce derapaje riscă țara noastră, în opinia jurnaliștilor americani

Acuzat de corupție și în perspectiva alegerilor din 2016, premierul Victor Ponta ar putea să nu aibă puterea să țină sub control cheltuielile sau să aplice măsuri precum reorganizarea companiilor de stat cu pierderi, în cadrul unui nou acord cu Fondul.

FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor și majorare a salariilor pentru unii angajați publici cu 25%, subliniind în această săptămână că România ar trebui să protejeze progresele economice recente.

În consecință, România ar putea să nu mai aibă un acord cu FMI pentru prima oară din 2009, când FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială au salvat-o de criza financiară.

ENERGIE Rusia reduce producția și exportul de gaze naturale în acest an, pe fondul eliminării livrărilor către Uniunea Europeană

17:29

VIDEO Un avion de antrenament al RAF s-a prăbușit în Țara Galilor. Cei doi piloți s-au catapultat

17:19

„Este încurajator că există o recunoaștere tot mai mare în rândul autorităților că un acord cu FMI este benefic României. Ar ajuta la consolidarea încrederii în România, în eventualitatea unui șoc extern și, poate mai important, ar acționa ca o ancoră pentru reformele structurale”, a spus William Jackson, analist la Capital Economics.

El a adăugat însă că nu este sigur că poate fi încheiat un acord.

„Economia merge mai bine și, cu alegerile care se apropie, este greu să vezi Guvernul făcând compromisuri care ar fi probabil necesare pentru a asigura un acord cu FMI”, a arătat Jackson.

Ultimul acord cu FMI a expirat în septembrie.

Ponta a declarat că vrea un nou acord care să asigure României o linie flexibilă de credit, iar FMI a arătat că este gata pentru discuții dacă va primi o solicitare oficială.

Ministrul român de Finanțe a declarat joi reporterilor că Guvernul ar putea solicita un nou acord în luna martie, dar că semnarea acordului ar putea să aibă loc după alegeri. El a subliniat că vorbește în nume personal.

Reprezentanții FMI și premierul Ponta au refuzat să comenteze.

„Până acum nu am discutat cu autoritățile române despre un nou program”, a precizat pe mail, pentru Reuters, Angela Filote, șefa reprezentanței FMI la București.

Istoria recentă arată că noile discuții ar putea fi dificile. Reticența României la implementarea unor măsuri precum majorarea prețurilor gazelor sau reforma sectorului minier au făcut ca evaluările FMI să nu poată fi finalizate cu succes, după jumătatea anului 2014.

Leul s-a apreciat în acest an cu peste 1%, dar a scăzut după un comunicast de joi al FMI.

„În condițiile în care Guvernul crește cheltuielile bugetare înainte de alegerile de anul viitor, lipsa unui acord cu FMI poate avea un impact negativ asupra leului”, se arată într-o notă a ING.

PSD a înregistrat o înfrângere stânjenitoare în alegerile prezidențiale de anul trecut, iar Ponta are în față un proces în care este acuzat de corupție, din perioada în care era avocat, fiind mai puțin probabil să nemulțumească alegătorii cu reforme.

Un sondaj realizat de INSCOP Research și Adevărul în iulie, perioada de vârf a crizei din Grecia, arăta că 48,9% dintre români considerau atunci că ar trebui să facă sacrificii pentru plata la timp a datoriilor țării, în timp ce 40,2% s-au declarat împotrivă.

Un alt sondaj realizat de aceeași instituție a arătat că 33,9% dintre români au încredere în FMI, cel mai redus nivel între instituțiile internaționale incluse în sondaj. NATO s-a situat pe primul loc, cu 57,6%.

„Lucrurile vor fi foarte complicate în privința negocierilor, dacă FMI și creditorii internaționali vor veni cu condiții dure. Sperăm ca până la urmă să încheiem un acord”, a declarat un senator al PSD.

Ponta se va uita și la soarta omului care a impus reducerea numărului de locuri de muncă și a salariilor și majorări de taxe, în cadrul primului acord cu FMI. Fostul premier Emil Boc, care a devenit imaginea acestor măsuri, a demisionat în 2012, creând condițiile pentru ascensiunea lui Ponta.

„Calendarul electoral aglomerat din 2016, când vor avea loc alegeri locale și parlamentare, nu facilitează aplicarea unor reforme nepopulare. Drept rezultat, Fondul va fi probabil sceptic față de solicitatea României pentru un nou acord”, a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.

Situația financiară a României este mai bună ca acum șase ani. Guvernul țintește un deficit bugetar de 1,86% din PIB în acest an, față de 7,3% în 2009. Creșterea economică va fi de peste 3%, față de o contracție de 7,1%.

În mod paradoxal, situația economică mai bună reduce șansele pentru un nou acord cu FMI. Acordul precedent a pus la dispoziția Guvernului o linie preventivă de credit de 4 miliarde de euro care nu a fost accesată.

„Programul cu FMI nu mai era respectat de ceva timp și nu cred că vor conveni un altul. Există dezacorduri serioase referitoare la buget. Guvernul vrea să evite procedura de deficit excesiv a UE, dar nu cred că vrea să urmeze programul FMI. Nu este bine, dar în acest moment este suficient de puternic pentru a nu avea nevoie de programul cu Fondul”, a spus Viktor Szabo, manager de portofolii la Aberdeen Asset Management.

În lipsa constrângerilor acordului cu FMI, România ar putea ajunge să pună din nou în pericol progresele realizate. FMI a avertizat că reducerile de taxe și majorările de salarii vor împinge deficitul aproape de nivelul de 3% în 2016 și peste acest prag în 2017.

„Ne putem întreba cât de serios este Guvernul în dorința sa de a încheia un nou acord, având în vedere că nu am arătat o dorință prea mare de a aplica reforme structurale în cel actual”, a spus Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal.

El a arătat că în ultimii 25 de ani, în perioadele în care România nu a avut acorduri cu Fondul au avut loc cele mai mari greșeli de politică economică.