Schimbare de strategie la Chișinău. Motivul pentru care Igor Dodon promite relații bune cu UE și „prietenii din România”

„Cred că trebuie să avem relații bune cu Uniunea Europeană și vom avea”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat postului Radio Free Europe / Radio Liberty. 

„Vom asigura continuarea parteneriatului cu Uniunea Europeană, cu prietenii noștri din România și cu Federația Rusă”, a adăugat politicianul prorus.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM, stânga, prorus), a promis în campanie apropierea Republicii Moldova de Rusia, el obținând 48,23% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS, centru-dreapta, proeuropean), a primit 38,42%. Cei doi se vor confrunta în turul doi de scrutin, pe 13 noiembrie.

„Eu nu sunt împotriva Europei. În mod clar, nu voi permite ca R.Moldova să piardă regimul fără vize” la călătoriile în UE, a subliniat Igor Dodon.

FLASH NEWS Marine Le Pen spune că Franța nu va ieși din comandamentul NATO cât timp războiul din Ucraina continuă

23:12

VIDEO Discursul premierului Netanyahu de la pupitrul Adunării Generale a ONU: „Am fi fost cu toții morți dacă Israelul nu ataca Iranul”. Mesaj pentru Macron

22:44

Însă fostul ministru al Comerțului, care anterior evocase ideea anulării Acordului de asociere UE/R.Moldova, semnat în 2014, pledând în schimb pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, a explicat acum că va vrea „parteneriat strategic și relații bune” și cu Rusia. „Avem nevoie de piața rusă și trebuie să rezolvăm problemele sutelor de mii de moldoveni care lucrează în Federația Rusă”, a subliniat Dodon.

Politicianul prorus a dezvăluit că apreciază „mult” susținerea pe care Statele Unite o oferă Republicii Moldova, precizând că vrea să continue parteneriatul Chișinăului cu Washingtonul. Dar promite că va menține poziția oficială de neutralitate a Republicii Moldova între Occident și Rusia. „Parteneriat, de ce nu?! Dar nu mai mult; fără NATO”, a explicat Dodon.

În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparține Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: „De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea țărilor”, nici măcar de Republica Moldova.

În opinia candidatului prorus, recunoașterea de către Chișinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta „multe riscuri” în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluția pentru Transnistria ar fi „garantarea unui statut special” pentru regiunea cu populație majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.  

Maia Sandu cere să se permită diasporei să voteze

De partea cealaltă, Maia Sandu,candidatul de dreapta, pro-european, la președinția Moldovei, a solicitat Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău să ia măsuri pentru a permite studenților să voteze în localitățile unde studiază, precum și cetățenilor moldoveni plecați din țară, care nu au pașaport moldovenesc. Maia Sandu a reclamat și cozile observate la secțiile de votare din diaspora, solicitând Guvernului să deschidă mai multe secții de votare în străinătate.

Maia Sandu a semnalat mai multe probleme în timpul primului tur de scrutin pentru președinția Moldovei, referindu-se la accesul restrâns al studenților și al diasporei la vot.

„Solicit Parlamentului să voteze în regim de urgență proiectul de lege care ar pemite studenților să voteze la locul de studii. Cunoaștem că acest lucru a fost posibil în anul 2014 la alegerile parlamentare și nu înțelegem de ce autoritățile au schimbat reguile de joc. Dacă Parlamentul nu vrea să își îndeplinească această obligație, credem că este de competența Comisiei Electorale să emită o decizie în acest sens și să permită studenților să voteze în localitatea în care studiază. Știm că acest lucru este posibil, pentru că într-un caz similar CEC a decis să permită cetățenilor moldoveni din diaspora să voteze cu pașaportul cu termen expirat”, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă. 

Citește continuarea aici