Se decide soarta „Leagănului Civilizației”: Irakienii votează la alegerile parlamentare

Irakienii au votat la alegerile parlamentare de marți, 11 noiembrie 2025.  Mohammed Shia al-Sudani speră să fie reales pentru al doilea mandat de prim-ministru. Tinerii votanți însă nu-l mai vor, văzându-l ca  pe „un instrument” pentru partidele de elită care împart bogățiile petroliere ale Irakului. 

Irakul trece prin cel de-al șaselea scrutin parlamentar de la invazia americană din 2003, potrivit Reuters. Se preconizează că formațiunea politică a lui Al-Sudani va câștiga alegerile. Sunt prevăzute și negocieri post-electorale între șiiți și șuniți. Și partidele kurde negociază nominalizarea premierului și împărțirea posturilor ministeriale. Premierul actual face parte din Mișcarea Furatayn.

A fost numit premier din octombrie 2022, ceea ce a marcat încheierea crizei politice care a durat un an. De-a lungul carierei sale politice din ultimii 13 ani, premierul a ocupat funcția de șef al mai multor ministere: a fost ministrul Agriculturii, ministrul Finanțelor, ministrul Comerțului, ministrul Drepturilor Omului, ministrul Industriei și al Mineralelor, Ministrul Muncii și al Afacerilor Sociale și Ministrul Migrației. El a fost primar al orașului Amarah între 2004 și 2005, precum și guvernator al provinciei Maysan între 2009 și 2010.

FLASH NEWS Țările europene caută închisori de închiriat pentru deținuții lor

21:01

REACȚIE CCR reacționează la scandalul produs de întâlnirea dintre șefa instituției, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan

20:47

Întâlnirea dintre președintele francez Emmanuel Macron și premierul irakian Mohammed Shia al-Sudani

Care sunt principalele partide

Principalele partide care se luptă să ajungă la guvernare sunt:

• Partidul Progresului (reformist, non-sectarian, big tent, moderat) – condus de Mohamed Al-Halbousi ;
• Statul de Drept (populism, sincretic, statism, șiit, anti-sunit) – condus de fostul premier Nouri al-Maliki (2006-2014); afiliat cu Axa Rezistenței (Iran, Hezbollah, Hamas, Houthi);
• Partidul Democrat din Kurdistan (național-conservator, liberal economic, autoritar, secular, pro-atlantic, big tent) – condus de Masoud Barzani;
• Alianța Fatah (big tent, islamism șiit) – condus de Hadi Al-Amiri;
• Alianța Azem (sunnit, liberal) – condus de Muthanna Al-Samarai;
• Emtidad (liberal, secular, moderat, reformist, național, non-sectarian) – condus de Alaa al-Rikabi;

La alegerile din 2021, Mișcarea Sadristă (partid religios, conservator, șiit) s-a clasat pe primul loc (10% – 73 locuri). Independenții au obținut 19%.  Mulți dintre cei 32 de milioane de alegători cu drept de vot nu s-au înregistrat. Doar 21,4 milioane și-au actualizat informațiile și au obținut cărți de alegător înainte de alegeri. 24 de milioane au votat la  ultimele alegeri parlamentare din 2021.

În urma alegerilor de pe 11 noiembrie 2025, vor fi aleși 329 de reprezentanți, care vor avea sarcina de a selecta șeful statului și de a numi prim-ministrul.  Irakul a trecut de la un sistem majoritar uninominal la unul proporțional bazat pe provincii. Aceasta înseamnă că alegătorii nu vor mai alege un singur candidat în circumscripția lor. Ei votează pentru o listă din circumscripția mai mare corespunzătoare provinciei lor de reședință.

Irakienii și-au pierdut speranța că țara lor va avea un viitor prosper

Prim-ministrul Shia al-Sudani speră că alegerile vor reafirma principiul transferului pașnic de putere sub un nou sistem politic irakian. Însă, la fel ca în multe alte țări, populația de rând și-a pierdut speranța. În plus, Irakul este grav afectat economic de efectele Războiului din Fâșia Gaza  Mulți votanți cred  că sistemul democratic a eșuat în Irakul compromis de corupția endemică, gradul crescut de sărăcie, serviciile publice în stare precară și șomajul ridicat.

Colaj Foto: Imagini din timpul Războiului din Irak – 2003 (Profimedia)

Irakienii se tem că ar putea avea de înfruntat furia Israelului și al Statelor Unite dacă militanții lor se vor alinia cu Iranul.  Irakul a început să aibă primele alegeri democratice din 2005, la doi ani după răsturnarea dictatorului Saddam Hussein și al regimului ba’athist în urma invaziei SUA din 2003.

Reconstrucția postbelică a Irakului este lentă după ce între 2013 și 2017, nord-vestul Irakului s-a aflat sub ocupația Statului Islamic (ISIS). Organizația teroristă ISIS a  fost învinsă de către forțele irakiene, ajutate de Iran, Hezbollah,Siria, SUA, Marea Britanie, Franța și de grupuri kurde.  Irakul a redevenit teatru de război civil și în 2017, când forțele irakiene au suprimat forțele kurde separatiste.

Sursa Foto: Mediafax Foto/ Arhiva Profimedia

Autorul recomandă: SUA au convenit să retragă definitiv trupele din Irak. Anul în care ultimul soldat american va pleca de la Bagdad