Se pregătește Ucraina pentru alegeri? Ambasadorul Zalujnîi, fostul șef al Armatei, declanșează ofensiva și lansează primul atac la președinte. Carnegie: „Zelenski este vizibil obosit, dar disciplinat politic”

Pe măsură ce discuțiile despre soluționarea conflictului și alegeri trec de la speculații la pregătiri, Kievul va trebui să gestioneze nu doar câmpul de luptă, ci și termenii tranziției politice. Dezghețul adus de primăvară nu va rezolva tensiunile subiacente, ci doar le va expune mai clar.

În timp ce Ucraina intră în cel de-al cincilea an de război, presiunea negocierilor de pace în evoluție, atacurile energetice susținute ale Rusiei și „dezghețul” treptat al politicii interne remodelează echilibrul politic din timpul războiului.

• Discuțiile despre alegeri au trecut de la speculații la pregătiri tehnice, chiar dacă Ucraina trece prin cea mai dificilă iarnă a sa.
• Sistemul politic rămâne în mare parte autonom – deși mai puțin centralizat – după plecarea influentului șef al administrației prezidențiale, Andriy Yermak.
• Competiția politică revine cu prudență, sub acoperirea luptei pentru supraviețuire și a crizei energetice.

„Interviul recent al fostului comandant suprem, Valery Zalujnîi, în care a criticat modul în care a fost condusă contraofensiva din 2023, a reaprins speculațiile cu privire la momentul alegerilor. Tensiunile dintre popularul ex-șef al armatei, acum ambasador la Londra, și președintele Volodimir Zelenski erau deja devoalate la începutul anului 2024, dar acesta este primul atac politic direct la adresa președintelui din partea lui Zalujnîi”, notează analistul politic Balázs Jarábik într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Supraviețuirea este prioritatea”

La Kiev, discuțiile despre alegeri căpătaseră deja amploare. Se așteaptă ca un grup de lucru parlamentar să prezinte un proiect de lege până la sfârșitul lunii februarie.

Este important de menționat, însă, că surse din cadrul Biroului Președintelui recunosc acum că alegerile ar putea avea loc chiar dacă războiul continuă – o abatere notabilă de la poziția anterioară conform căreia votul ar urma sfârșitului ostilităților, deoarece constituția ucraineană interzice organizarea de alegeri sub legea marțială, continuă analistul politic.

„Se pare că se are în vedere un calendar electoral comprimat, prioritizând viteza în detrimentul unui consens politic mai larg și stabilirii unor norme procedurale pentru o nouă situație în care milioane de ucraineni sunt strămutați sau aflați în străinătate. Acest lucru a stârnit îngrijorări de legitimitate din partea opoziției și a organismelor independente de supraveghere electorală.

• Deocamdată, însă, supraviețuirea este prioritatea.
• Penele de curent și penuria de încălzire au afectat o mare parte a țării, Kievul fiind printre cele mai afectate.
• Toate instalațiile majore de energie termică din regiune au suferit daune grave și este puțin probabil ca cel puțin una să fie restaurată în curând.
• Vremea mai rece, atacurile rusești mai sistematice și progresele limitate în protejarea infrastructurii au agravat presiunea.
• În capitală, investițiile insuficiente în generarea descentralizată sunt considerate pe scară largă o greșeală de calcul strategic de către conducerea orașului.
• În timp ce orașe precum Harkov au acționat agresiv pentru a-și diversifica capacitatea, Kievul a rămas dependent de infrastructura centralizată, care s-a dovedit ulterior vulnerabilă.

Fricțiunile politice de lungă durată dintre guvernul central și administrația orașului au reapărut și ele. Administrația capitalei nu a primit niciun ban în cadrul Facilității UE pentru Ucraina, chiar dacă bugetul Kievului pe 2025 a înregistrat un surplus, ceea ce îl face eligibil pentru program.

Primarul Vitali Klitschko le-a reamintit recent ambasadorilor UE că zeci de dosare penale au fost deschise împotriva primarilor în timpul mandatului lui Zelenski”, arată Balázs Jarábik.

„Repoziționarea politică se desfășoară în liniște”

Segmentele mai active ale societății ucrainene s-au adaptat cu o rezistență caracteristică. Rețelele informale de sprijin funcționează eficient: locuitorii se rotesc între apartamente în funcție de accesul la căldură și electricitate.

• Totuși, această adaptare este pentru cei mobili și bine conectați.
• Criza energetică are o dimensiune de inegalitate din ce în ce mai vizibilă, punând o presiune disproporționată asupra persoanelor în vârstă și asupra gospodăriilor cu venituri mici.

„Deocamdată, bogăția este măsurată mai puțin în venit decât în ​​accesul la generatoare, baterii și încălzire alternativă.

• Totuși, în ciuda oboselii extreme, nu există semne de destabilizare sistemică.
• Oficialii își exprimă în privat ușurarea față de faptul că protestele rămân limitate.
• Oboseala mobilizării este reală, deși reprezentanții guvernului susțin că incidentele sunt adesea amplificate de activitatea hibridă rusească.
• Cu toate acestea, starea de spirit predominantă este una de rezistență obosită, mai degrabă decât de disidență deschisă.

În acest context, repoziționarea politică se desfășoară în liniște. Mai multe grupuri se pregătesc, în principal având în vedere alegerile parlamentare. Finanțarea nu pare a fi o constrângere majoră, iar noile inițiative media – inclusiv intrarea raportată a publicației conservatoare americane Newsmax – sugerează că o formă de pluralism controlat ar putea reapărea treptat.

Cursa prezidențială, însă, se așteaptă să rămână gestionată mai strict. Sondajele nepublicate care circulă în cercurile politice indică un potențial spațiu pentru un candidat netradițional, campionul de box Oleksandr Usyk”, mai scrie analistul politic.

„Moscova a început deja să pună sub semnul întrebării potențialele rezultate”

Din punct de vedere tehnic, continuă Balázs Jarábik, pregătirile electorale au început. Kievul a solicitat țărilor partenere să ajute la întocmirea listelor de alegători ale cetățenilor care locuiesc în străinătate. Votul electronic prin intermediul platformei Diia pare puțin probabil, deoarece îngrijorările legate de legitimitate și securitate rămân răspândite.

„Un calendar electoral comprimat – care ar putea începe cu un vot prezidențial și ar scurta perioada oficială de campanie – este luat în considerare de o perioadă mai lungă.

• Activiștii civici avertizează că un astfel de scenariu accelerat ar putea slăbi legitimitatea percepută.
• Moscova a început deja să pună sub semnul întrebării potențialele rezultate, în special în ceea ce privește participarea ucrainenilor care locuiesc în Rusia.
• Cu toate acestea, o întrebare mai discretă apare chiar la Kiev: Ar echivala procesul cu alegeri reale sau cu o realegere?
• În ciuda discuțiilor electorale tot mai ample, confruntarea politică evidentă rămâne discretă.
• Anchetele de mare amploare – inclusiv cazurile care o implică pe fosta prim-ministru Iulia Timoșenko și sancțiunile continue împotriva fostului președinte Petro Poroșenko – au generat o reacție publică limitată.

Realinierile au loc, dar în mare parte sub suprafață. În același timp, clasa politică operează sub o autocontrol implicit: având în vedere că discuțiile de soluționare a conflictului sunt cu miză mare în desfășurare, puțini actori sunt dispuși să-l conteste deschis pe președinte sau să riște să pară că slăbesc poziția națională.

Acest mediu i-a permis președintelui să-și stabilizeze modelul de management post-Yermak prin adaptarea la diverse grupuri, menținând în același timp procesul decizional ferm centralizat. Configurația actuală reflectă o diviziune funcțională a rolurilor”, explică analistul de la Carnegie Endowment for International Peace.

„Budanov nu a construit o echipă independentă și trebuie să opereze în cadrul structurilor moștenite”

Noul șef al Biroului Președintelui, fostul șef al spionajului – Kyrylo Budanov – oferă autoritate publică și acreditări de securitate. Biroul păstrează mecanismul instituțional construit sub Yermak. Reputația ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, continuă să crească la nivel internațional, iar Davyd Arakhamia, liderul facțiunii partidului Slujitorul Poporului a lui Zelenski din Rada Supremă, gestionează disciplina parlamentară.

„Guvernul condus de prim-ministrul Iulia Svyrîdenko este perceput pe scară largă ca fiind tehnocrat, consolidând centralitatea prezidențială.

Poziția lui Budanov pare mai constrânsă decât sugerează percepția publică. De la intrarea în OPU, el nu a construit o echipă independentă și trebuie să opereze în cadrul structurilor moștenite.

Pârghia sa politică pare a fi mediată prin Arakhamia. Aducerea sa în OPU l-ar fi putut ridica și neutraliza simultan – legând un potențial rival de cursul actual, limitându-i în același timp spațiul de manevră independent.

• Zelenski, la rândul său, rămâne subestimat. Este vizibil obosit, dar disciplinat politic.
• Presiunea crescândă se reflectă din ce în ce mai mult într-o retorică mai ascuțită și o postură regională mai asertivă, inclusiv recentele recalibrări față de Belarus și disputele legate de conducta Drujba cu Ungaria și Slovacia.
• Ambiția sa de a fi amintit ca președintele care a asigurat victoria continuă să modeleze atât abordarea sa față de diplomația înțelegerilor, cât și poziționarea sa internă, chiar dacă definiția „victoriei” evoluează.

În cele din urmă, Zalujnîi rămâne un factor în sondaje, deși impulsul său pare mai puțin decisiv decât imediat după demiterea sa. El continuă să inspire respect în calitate de fost comandant suprem, însă întrebările despre palmaresul său militar și viabilitatea politică încep să apară mai deschis. Comunicarea sa publică a fost mai puțin proeminentă și, uneori, mai puțin calibrată politic decât s-ar putea aștepta de la un viitor președinte.

• Dacă alegerile vor avea loc în timpul sau la scurt timp după război, conducerea sa din timpul războiului se va confrunta inevitabil cu o examinare mai atentă.
• În această lumină, interviul său recent poate fi interpretat nu doar ca o reflecție asupra strategiei militare, ci și ca un efort de a modela narațiunea istorică și politică din jurul desfășurării războiului.
• Discursul său de la Chatham House a subliniat o preferință pentru susținerea efortului militar, mai degrabă decât accelerarea compromisului politic.

Aceste intervenții sugerează o încercare de a rămâne relevanți din punct de vedere politic, semnalând în același timp prudență față de orice calendar electoral rapid”, mai scrie Balázs Jarábik.

„Kievul va trebui să gestioneze nu doar câmpul de luptă, ci și termenii tranziției politice”

Între timp, instituțiile anticorupție continuă să funcționeze, deși într-un mod calibrat. Anchetele care vizează personalități apropiate președintelui subliniază faptul că mecanismele de responsabilitate rămân active.

Arestarea fostului ministru al energiei, Herman Halushchenko, în timp ce încerca să călătorească în străinătate este o reamintire a faptului că scandalul de corupție supranumit „Mindich-gate” nu s-a încheiat.

„În același timp, presiunea asupra unor figuri proeminente ale opoziției pare mai puțin intensă decât în ​​fazele anterioare, consolidând impresia unei competiții gestionate, mai degrabă decât a unei confruntări deschise.

• Rapoartele despre o potențială expunere legală a unor personalități asociate cu conducerea anterioară a Președintelui continuă să circule.
• În acest context, postura fermă a lui Zelenski în negocierile pentru pace ar trebui înțeleasă și pe plan intern: reflectă nu numai calcule de interes național, ci și logica supraviețuirii politice într-un sistem în care legitimitatea, securitatea și responsabilitatea personală rămân strâns legate.

Dezghețul care vine poate aduce o ușurare temporară sistemului energetic, dar va intensifica și presiunile militare, diplomatice și politice interne. Pe măsură ce discuțiile despre reglementări și alegeri trec de la speculații la pregătiri, Kievul va trebui să gestioneze nu doar câmpul de luptă, ci și termenii tranziției politice. Dezghețul nu va rezolva tensiunile subiacente; ci doar le va expune mai clar”, încheie Balázs Jarábik.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Strângerea șurubului”. Rusia lui Putin, 6 concluzii cheie după protestele din Iran
• Care sunt opțiunile lui Trump în Iran și cum va fi rezolvată ecuația „Khamenei”. De la atacuri simbolice la operațiuni militare în forță, scenariul se complică gradual
• Miza „Groenlanda”. Instrucțiunile Kremlinului pentru presa de stat din Rusia. „Occident slăbit, NATO fracturată și un președinte american care se inspiră din strategia lui Putin”
• Armata SUA își dezvoltă armele cu energie direcționată. Laserele și microundele de mare putere vs. drone și rachete ieftine
• Încă o provocare pentru Rusia. Ar putea fi forțată să renunțe la baza din nordul Siriei, dar păstrează două puncte cheie. „Baza navală din Tartus și baza aeriană de la Khmeimim sunt centre vitale”