Prima pagină » Știri externe » Separatiștii proruși din Ucraina, asediați de armată, vor să-și înființeze propriul sistem bancar. Ce monedă vor folosi

Separatiștii proruși din Ucraina, asediați de armată, vor să-și înființeze propriul sistem bancar. Ce monedă vor folosi

Separatiștii proruși din Ucraina, asediați de armată, vor să-și înființeze propriul sistem bancar. Ce monedă vor folosi
În pofida confruntărilor intense din estul Ucrainei, separatiștii proruși și-au anunțat intenția ca, în termen de două luni, să doteze autoproclamata "Republică Donețk" cu un sistem bancar independent și, în viitor, chiar cu propria monedă.

„Moneda se va numi rublă. Ne aflăm pe pământ slav și slavii au folosit întotdeauna rubla”, explică Maksim Ivanov, responsabil cu colectarea impozitelor, cu Trezoreria și sistemul bancar în cadrul structurilor de conducere formate de insurgenți în estul Ucrainei.

De altfel, „Guvernul” format de insurgenți a înființat o „bancă populară”, care a primit misiunea suprarealistă de a contura un cadru financiar local, un fel de Bancă Centrală pentru un mini-stat ale cărui dimensiuni sunt din ce în ce mai reduse, în contextul avansării forțelor ucrainene în regiune.

Separatiștii proruși sunt acum regrupați în câteva bastioane, printre care Donețk și Lugansk, și într-o parte din zona care separă cele două orașe aflate în apropiere de frontiera rusă.

Noua „instituție financiară” a separatiștilor are deja sediul în clădirea filialei locale a Băncii Naționale a Ucrainei, abandonată după ce rebelii au preluat controlul asupra orașului. Separatiștii afirmă că o echipă de „experți” își desfășoară deja activitatea, în plină zonă de război.

Maksim Ivanov spune că lucrează cu o echipă de aproape 30 de persoane, inclusiv locuitori din regiune cu calificare în domeniu, precum și specialiști din Rusia și din Kazahstan.

Pe fondul înăspririi sancțiunilor occidentale la adresa Moscovei și rebelilor proruși, „bancherul” separatist consideră că Rusia reprezintă un partener „mai convenabil” pentru sud-estul Ucrainei, centrul industrial al Ucrainei, dar și pentru industria metalurgică și chimică aflată în declin în ultimii ani.

El recunoaște dificultatea sarcinii care i-a fost încredințată, în condițiile în care doar „între 20 și 25% din economia” regiunii, aflată în pragul haosului, continuă să funcționeze. „80% dintre magazine și 70% dintre cafenele și restaurante sunt închise”, notează el. „Când luptele vor înceta, va trebui să reconstruim”, adaugă el.

– Kievul ia măsuri pentru zonele controlate de rebeli

În acest context, la Kiev, Banca Centrală a reacționat și a luat săptămâna trecută măsuri de urgență pentru zonele aflate sub controlul rebelilor. Băncile ucrainene din estul țării sunt în special obligate să distrugă bancnotele pe care le dețin acoperindu-le de vopsea, astfel încât să nu mai fie folosite și să evite să ajungă în mâinile insurgenților, considerați „teroriști” de autoritățile ucrainene.

Maksim Ivanov spune însă că rezervele bancare din Donețk se află „de facto” la dispoziția separatiștilor, ai căror lideri intenționează să ofere bancomate băncilor din oraș.

O sursă bancară din Donețk a relatat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, că accesul la bani numerar reprezintă principala problemă în acest moment. „Deocamdată, bancomatele funcționează, dar nu se știe cât timp va mai dura”, a explicat sursa, adăugând că o mare parte personalului părăsește orașul, iar, în consecință, agențiile bancare sunt nevoite să-și înceteze activitatea.

De asemenea, sursa menționată subliniază că băncile rămân înregistrate la autoritățile ucrainene și se supun în acest context legislației stabilite de Kiev, și nu separatiștilor.

Aceeași sursă s-a declarat neîncrezătoare în ceea ce privește ordinul dat de Banca Națională a Ucrainei de a distruge bancnotele aflate în depozitele băncilor: reprezentanții autorităților ucrainene au primit sarcina de a supraveghea procedura.

La rândul său, Maksim Ivanov critică măsurile, pe care le consideră autodistructive.

Un alt lider din rândul rebelilor, Pavel Gubarev, om de afaceri local aflat în fruntea mișcării separatiste încă de la apariția sa, după sosirea puterii prooccidentale la Kiev, la sfârșitul lunii februarie, a apreciat că, prin aceste măsuri, autoritățile ucrainene „recunosc, de fapt, independența” regiunii.

„În acest moment, ne aflăm într-o zonă offshore, scutită de taxe”, a declarat el. „Ei (autoritățile ucrainene – n.r.) și-au retras sistemul bancar, au decis încetarea activității”, a subliniat liderul prorus.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Horoscop 5 decembrie 2025: O zi intensă cu vești care răstoarnă planuri
Digi24
Dmitri Medvedev amenință „nebuna Uniune Europeană”: confiscarea activelor rusești ar fi echivalentă cu un act ce justifică războiul
Cancan.ro
Fiica nelegitimă a lui Putin, recunoscută de niște ucraineni în Paris. IREAL ce s-a întâmplat imediat după
Prosport.ro
FOTO. Cum arată la 43 de ani Ileana Lazariuc, fosta noră a magnatului Ion Țiriac
Adevarul
Momentul în care un șofer a zburat cu Mercedesul peste un sens giratoriu și alte două mașini. Ce s-a întâmplat
Mediafax
„Îți place să trăiești în Europa?”. Un jurnalist ucrainean a abordat-o pe presupusa fiică a lui Putin la Paris / Ea spune că îi pare „foarte rău” pentru războiul din Ucraina
Click
Val de angajări în mai multe orașe din România. Domeniile în care se caută personal fără experiență
Digi24
Rusia va ajunge la granița României, diplomatic sau prin arme, amenință Vladimir Putin
Cancan.ro
DOLIU în presă! A murit jurnalistul Mihai Stănescu
Ce se întâmplă doctore
Planta pe care trebuie să o pui la ușa casei ca să atragi bani, noroc și protecție, conform Feng Shui
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
Cea mai bine vândută mașină din România, în noiembrie: Doar bulgarii mai cumpără acest model
Descopera.ro
SUCUL care face MINUNI pentru corp peste noapte
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ nedumerit: - Iubita mea s-a întins pe canapea, şi-a dat fusta jos, şi-a smuls...
Descopera.ro
20 de lucruri uimitoare despre creierul uman