Tensiuni între SUA și Palestina. Trump amenință cu închiderea Ambasadei palestiniene, iar Abbas avertizează că va suspenda orice contact

Departamentul de Stat american a semnalat că ar putea să nu confirme autorizația Misiunii din Washington a Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), din cauza „anumitor declarații făcute recent de lideri palestinieni despre Curtea Penală Internațională (CPI)”. La presiunile Israelului, Congresul SUA a impus o serie de restricții, stabilind că la Washington nu poate funcționa o misiune diplomatică palestiniană care cere sesizarea Curții Penale Internaționale pentru crimele și alte abuzuri comise de israelieni împotriva palestinienilor. În septembrie, președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, a pledat, la reuniunea Adunării Generale ONU, pentru investigarea Israelului de către Curtea Penală Internațională.

Profitând de situație, Departamentul de Stat a transmis sâmbătă seară că, după eventuala închidere a Ambasadei palestiniene din Washington, reprezentanța diplomatică ar putea fi redeschisă în 90 de zile dacă președintele Donald Trump stabilește că Autoritatea palestiniană a inițiat „negocieri directe și consistente cu Israelul”.

SPORT Începe Turneul Celor Patru Trambuline

16:53

ECONOMIE Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării

16:45

Mahmud Abbas s-a declarat „profund surprins” de atitudinea Statelor Unite, catalogând-o drept „o inițiativă fără precedent” în istoria relațiilor bilaterale și avertizând că vor apărea „consecințe periculoase” asupra procesului de pace israelo-palestinian, informează cotidianul The Washington Post.

Saeb Erekat, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) și principalul negociator palestinian, a atras atenția că Autoritatea Palestiniană ar putea trece la suspendarea tuturor contactelor cu Statele Unite. „Este o situație nefericită și inacceptabilă. Sunt presiuni exercitate asupra Administrației de la Washington de Guvernul Benjamin Netanyahu, în timp ce noi depunem eforturi pentru a ajunge la un acord de pace”, a spus Saeb Erekat, citat de postul Al Jazeera.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins acuzațiile. „Este vorba de legislația americană. Noi respectăm decizia și așteptăm să continuăm colaborarea cu SUA pentru avansarea acțiunilor în scopul ajungerii la pace și securitate în regiunea noastră”, a transmis Biroul premierului Israelului.

Un oficial din cadrul Departamentului de Stat a insistat că Statele Unite mențin angajamentul colaborării cu Israelul și Autoritatea Palestiniană în scopul relansării procesului de pace. „Relațiile noastre cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei și cu Autoritatea Palestiniană se extind dincolo de contactele prin intermediul Ambasadei palestiniene din Washington. Menținem angajamentele pentru ajungerea la un acord de pace complet între israelieni și palestinieni”, a declarat oficialul american pentru cotidianul israelian Haaretz.

Jared Kushner, consilier prezidențial și ginerele președintelui Donald Trump, se ocupă, împreună cu Jason Greenblatt, emisarul SUA în Orientul Mijlociu, de eforturile în sensul obținerii „acordului secolului” între israelieni și palestinieni.

În urmă cu câteva luni, Donald Trump a exprimat intenția relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorității Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea „ocupației”, pledând pentru coexistența a două state, palestinian și israelian. Donald Trump l-a primit pe 3 mai, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel și palestinieni și semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluționarea conflictului. „Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil așa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voința ambelor părți. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreți amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt șanse foarte mari”, a afirmat atunci Donald Trump. „Am discutat cu Benjamin Netanyahu și cu mulți lideri israelieni, vom iniția un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni și palestinieni; să demonstrăm contrariul”, a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidențiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înființarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. „Noi suntem deschiși noilor oportunități pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupația”, a afirmat Mahmud Abbas.

În februarie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, președintele american a evidențiat relația specială a Statelor Unite cu Israelul, promițând acțiuni pentru soluționarea conflictului israelo-palestinian și îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activitățile de colonizare în Cisiordania. „Statele Unite și Israelul au o relație de nedespărțit. Statele Unite vor încuraja pacea și un acord de pace major. Însă părțile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord”, a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate și reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este „unul dintre cele mai proaste”. În același timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activitățile de colonizare în Cisiordania. „Aș vrea să văd limitarea puțin a colonizării”, a subliniat liderul de la Casa Albă. Întrebat dacă preferă soluția coexistenței a două state, israelian și palestinian, sau dacă are în vedere alte opțiuni, Trump a răspuns atunci: „Sunt mulțumit cu cea care le place lor cel mai mult”.

În aprilie, Rusia a exprimat preocupare pentru stagnarea procesului de pace israelo-palestinian, reiterând susținerea pentru soluția coexistenței a două state, anunțând recunoașterea Ierusalimului de Vest capitală a Israelului și propunând Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului stat palestinian.