Turcia reacționează la declarațiile Papei Francisc, deși acceptă că mulți creștini au plătit cu viața, după ce au început să fie priviți ca o amenințare

Papa Francisc a denunțat duminică masacrarea armenilor, în urmă cu 100 de ani, drept „primul genocid din secolul al XX-lea”.

Turcia musulmană acceptă că numeroși armeni creștini au murit în confruntări cu militari otomani, începând din 1915, când Armenia făcea parte din imperiul condus de a Istanbul, dar neagă că ar fi vorba despre sute de mii de vctime și că ar fi vorba despre un genocid.

O serie de state europene recunosc masacrul ca genocid, însă Italia sau Statee Unite, de exemplu, au evitat să folosească acest cuvânt în mod oficial, din cauza importanței pe care o acordă alianței cu Turcia.

EXCLUSIV Doru Bușcu, revoltat de atitudinea României în raport cu Ucraina, în scandalul dronei de la Constanta: Vă sistăm grâul până când nu ne răspundeți!

17:00

SOCIAL Intervenție pe munte. O femeie a fost lovită de trăsnet în zona montană Padina

16:58

Francisc nu este primul Papă care cataloghează masacrul armenilor drept genocid. El a citat, în 2001, o declație semnată de către Papa Ioan Paul al II-lea și conducătorul Bisericii armene, Karenkin al II-lea, în care masacrul este denunțat drept primul genocid din secolul al XX-lea.

Papa emerit Benedict al XVI-lea, ale cărui relații cu Turcia și lumea musulmană au fost inițial tensionate, a evitat să folosească termenul „genocid”.

Francisc a declarat că uciderea armenilor este primul dintre cele trei genocide „masive și fără precedent”, urmat de Holocaust și stalinism. El a adăugat că au urmat alte genocide, citând numele unor țări precum Cambodgia, Rwanda, Burundi și Bosnia.

„Se pare că familia umană a refuzat să învețe din greșelile sale provocate de lege și teroare, astfel încât, inclusiv astăzi, există unii care încearcă să-i elimine pe alții cu ajutorul câtorva și tăcerea complice a altora care pur și simplu stau”, a declarat el.

Armenii au depus eforturi în vederea unei recunoașteri mai largi a genicidului, înainte de marcarea unui secol de când a fost comis, pe 24 aprilie. Slujba de duminică a fost oficiată de către patriarhul catolic armean Nerses Bedros al XIX-lea Tarmouni, iar la ea au luat parte atât lideri ai Bisericii Ortodoxe armene, cât și președintele armean Serj Sargsyan.

Francisc a adus un omagiu comunității armene la începutul slujbei, declarându-l pe un mistic armean din secolul al X-lea, Sfântul Grigor Narekatsi, doctor al Bisericii. Doar 35 de persoane au primit acest titlu, rezervat celor ale căror scrieri au adus servicii importante Bisericii universale.