Ucraina, dispusă la concesii privind drepturile minorităţilor de dragul UE. Copiii români și maghiari ar putea învăța și în limba maternă

Ucraina admite că ar putea face concesii pentru a putea adera la Uniunea Europenă, iar una dintre ele ar fi atitudinea față de minoritățile naționale. Ucraina este extrem de resctrictivă în ceea ce privește folosirea limbii materne în școli. Conform vicepremierului Olga Stefanişina, care conduce și echipa de negociatori cu UE, oficialii ucraineni ar urma să se întâlnească în format bilateral cu cei români și maghiari pentru a ajunge la un acord în această problemă.

Oficiali ucraineni ar fi urmat să aibă săptămâna aceasta discuţii bilaterale cu Ungaria şi România pentru a încerca să ajungă la un acord în problema predării în limbile minorităţilor naţionale în învăţământul gimnazial din Ucraina, scrie Financial Times.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe marți, 7 iulie, de la ora 18.00, live pe Gândul. Invitat: Adrian Oianu

18:25

EMISIUNI „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 7 iulie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Florin Cîțu

18:21

Drepturile minorităților, un capitol major

Vicepremierul ucrainean Olga Stefanişina, care conduce echipa de negociatori cu UE în chestiunea aderării la blocul comunitar, a declarat că Ucraina este dispusă să aducă modificări legislaţiei privind drepturile minorităţilor, pentru a debloca acordul UE, în cursul acestui an, pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ţara sa. Stefanişina a sugerat că guvernul de la Kiev este gată să aducă „modificări suplimentare” la normele din învăţământul secundar referitoare la limbile minorităţilor, inclusiv în maghiară și română, atât timp cât se va găsi un echilibru cu predarea în ucraineană.

Această problemă a devenit cel mai mare potenţial obstacol în calea începerii negocierilor oficiale de aderare la UE ale Kievului.

Viktor Orban, principalul obstacol

Liderii blocului comunitar urmează să decidă în decembrie dacă vor invita Ucraina să înceapă acest proces de negociere, însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, a ameninţat în repetate rânduri că se va opune deciziei invocând problema drepturilor minorităţilor din Ucraina, după ce a acuzat Kievul de „maghiarofobie”.

Ucraina are zeci de minorităţi – în provincia Zakarpattia din vestul Ucrainei sunt aproximativ 80.000 de etnici maghiari – iar protejarea drepturilor acestora este unul dintre cele şapte criterii de reformă cerute de UE înainte de începerea negocierilor de aderare. Dar cei mai mulți etnici străini sunt românii comasați în regiunile Bucovina de Nord, Rutenia și Herța.

Etnici, obligați să învețe suficientă ucraineană

Cu toate acestea, vicepremierul spune că minorităţilor etnice trebuie să înveţe suficient de mult în ucraineană pentru a putea urma o educaţie ulterioară sau pentru a avea oportunităţi de muncă în afara zonelor minoritare.

Ea a declarat că normele actuale care au introdus mai multe cursuri obligatorii de predare a limbii ucrainene funcţionează bine: „A fost găsit un echilibru şi acesta funcţionează. Aşa că trebuie să evaluăm cu adevărat acest lucru”, a punctat Stefanişina.

Oficialii de la Kiev şi Bruxelles se tem însă că Viktor Orban, un aliat al Moscovei, nu este interesat cu adevărat să găsească o soluţie la problema educaţiei şi o va folosi drept pretext pentru a bloca începerea negocierilor de aderare în decembrie.

Comisia de la Veneţia, pe de altă parte, un organism consultativ privind dreptul constituţional din cadrul Consiliului Europei, a declarat că Ucraina ar trebui să protejeze şi drepturile lingvistice ale vorbitorilor de limbă rusă.

Stefanişina şi-a exprimat anterior încrederea că UE nu va întârzia începerea negocierilor din cauza acestei probleme.

Care sunt domeniile incompatibile cu UE

Comisia Europeană a declarat că Ucraina a îndeplinit pe deplin două dintre cele şapte criterii de referinţă pentru începerea negocierilor: libertatea presei şi reforma judiciară.

Comisia va evalua progresele înregistrate şi în ceea ce priveşte celelalte cinci obiective, în această toamnă: drepturile minorităţilor, reformele anticorupţie, normele de combatere a spălării banilor, legile anti-oligarhie şi reforma Curţii Constituţionale.

Ţările UE urmează să decidă în decembrie dacă vor permite Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, ceea ce ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de ţări din blocul comunitar.

Diplomaţi şi oficiali UE spun că cei doi grei ai blocului, Franţa şi Germania, vor susţine probabil începerea negocierilor, dacă executivul european va face o evaluare pozitivă. Raportul Comisiei Europene este aşteptat în octombrie, dar ar putea fi amânat până în noiembrie, spun oficialii citaţi de Reuters.