Un analist face lumină: Rusia vrea să justifice agresiunile pe care Pactul Molotov-Ribbentrop le-a generat asupra unor țări est-europene, inclusiv asupra României

Rusia a publicat, la 80 de ani de la semnarea unui acord de neagresiune prin care Europa a fost divizată în sfere de influență, versiunea originală a Pactului Molotov-Ribbentrop și protocolul secret al documentului, relatează agenția de presă EFE și cotidianul The Guardian.

Tratatul de Neagresiune între URSS și Germania nazistă, a fost semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, cu omologul său german, Joachim von Ribbentrop.

Moscova a expus acum documentul în Arhivele de Stat, argumentând că tratatul de neagresiune a fost semnat pentru că URSS se temea că ar fi putut fi atacată de Germania condusă de Adolf Hitler.

Conform unor surse citate de agenția EFE și de site-ul ElDiario.es, protocolul secret al documentului conține trei clauze referitoare la ocuparea Finlandei și țărilor baltice, a Poloniei și a Basarabiei.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

„Stalin purtase negocieri și cu Anglia și Franța, pe tema necesității apărării colective de Germania, dar liderul sovietic a înțeles că Hitler îi oferea ceea ce Occidentul nu era dispus: țările baltice și Polonia”, a declarat pentru agenția EFE istoricul Nikita Petrov.

„În acele circumstanțe, Uniunea Sovietică a fost forțată să își garanteze securitatea națională și a semnat un pact de neagresiune cu Germania”, a declarat la expoziție Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Uniunea Sovietică a negat mult timp existența acordului, care a fost recunoscut și denunțat în anul 1989 de președintele sovietic Mihail Gorbaciov. Acum, Rusia pare să normalizeze decizia de semnare a Pactului cu Germania nazistă, argumentând că tratatul a fost „scos din context”.

Argumentația Moscovei a fost criticată dur de țări est-europene afectate de efectele acestui tratat.

„Vladimir Putin ne spune că anexarea țărilor baltice, agresiunile asupra Poloniei, României și Finlandei – toate aceste lucruri nu au fost mare chestie, o parte naturală a istoriei, iar aici apare problema”, afirmă analistul politic polonez SÅ‚awomir DÄ™bski, directorul Institutului pentru Afaceri Internaționale din Polonia.

„Ar trebui să ne întrebăm de ce comemorăm aceste evenimente istorice. Nu pentru că acești politicieni sunt istorici. O facem pentru a transmite societății contemporane un mesaj despre ce este corect și ce este greșit”, precizează SÅ‚awomir DÄ™bski, citat de cotidianul The Guardian.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat vineri că România, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o Declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. „Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență”, se arată în Declarație.

„Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. Amintind și comemorând ororile din trecut, avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul european. Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări. Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare”, precizează Declarația.